Caiet practică Birou Executor Judecătoresc

I. Organizarea activității executorilor judecătorești

Executorii judecătorești funcționează după cum urmează:

Camera executorilor judecătorești

În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică. Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective . Camera executorilor judecătorești este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri. Președintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile acesteia cu terții.

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

La nivel centreal se constituie Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, organizație profesională cu personalitate juridică, formată din toți executorii judecătorești numiți potrivit art. 16.(2) Organele de conducere ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești sunt: congresul, consiliul și președintele. Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești este constituit din delegați ai fiecărei Camere a executorilor judecătorești, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, președinții Camerelor executorilor judecătorești și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești

Potrivit art.12 din legea 188/2000 privind executorii judecătorești, activitatea acestora se desfășoară în cadrul unui birou în care poate funcționa unul sau mai muți executori judecătorești cu personalul auxilar corespunzător. Ministerul Justiției, întocmește evidența birourilor executorilor judecătorești, această instituție având competențe și în ceea ce privește numirea și încetarea funcției de executor. Numărul executorilor judecătorești se stabilește și se actualizează anual de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în funcție de cerințele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate și de numărul locuitorilor, în așa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puțin un executor judecătoresc. Numărul executorilor judecătorești din circumscripția unei instanțe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numărului executorilor judecătorești se va avea în vedere și numărul executorilor judecătorești stagiari care au promovat examenul de definitivat .

Cine poate fi executor judecătoresc?

Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplinește următoarele condiții:

a) are cetățenia română și domiciliul în România;

b) are capacitatea deplină de exercițiu;

c) este licențiată în drept;

d) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;

e) cunoaște limba română;

f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;

g) a îndeplinit timp de 2 ani funcția de executor judecătoresc stagiar și a promovat examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie .

Potrivit art.16(1) din legea 188/2000,sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat, cu condiția să fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin.

Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiției, în circumscripția unei judecătorii, în baza cererii celui interesat și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege.Tabloul executorilor judecătorești se întocmește și se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Tabloul executorilor judecătorești se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se transmite instanțelor judecătorești