Succcesul personal in cariera militara Succesul este o trebuinta morala si semnul valorii personale a unui individ. Succesul inseamna reusita, izbanda, performanta recunoscute ca atare de catre colectivitate. Mecanismele de aparitie si consolidare a succesului sunt strans legate de valorile sociale. Succesul are doua componente: - individuala- definita ca rezultat favorabil al unei actiuni, obtinut intr-o competitie dintr-un domeniu de activitate; - sociala - definita de acceptarea si recompensarea de catre grup sau societate a unor rezultate si performante. Succesul are forme graduale: lauda, reputatia, popularitatea, celebritatea si gloria. Aceasta scara a succesului nu este cumulativa si nu impune in mod necesar parcurgerea gradata a tuturor treptelor. Evolutia pe scara succesului este dependenta atat de mecanismele si valorile institutiilor care au creat-o cat si de recunoasterea in plan social a valorii exprimate. Acest studiu are in vedere aspiratia catre succes pe parcursul carierei militare si posibilitatea atingerii succesului personal si pleaca de la supozitia ca aspiratiile legate de succes sunt influentate de existenta anumitor factori precum asteptarile si aspiratiile in legatura cu actuala sau viitoarea profesie militara, starea sociala, valorile si mentalitatile formate, imaginea profesiei militare in societate. Am pornit de la ipoteza ca expectantele, aspiratiile legate de succes se bazeaza pe de o parte pe constientizarea propriului potential si al propriei experiente de viata, iar pe de alta parte pe oportunitatile oferite de societate. Ca metodologie de lucru am ales aplicarea a doua teste: unul de succes personal si unul atitudinal, preluat din cartea ,,Managementul carierei" de Mihaela Vlasceanu. De asemenea, am realizat si un chestionar pe care l-am aplicat unui numar de 60 militari, din care 30 de sublocotenenti, studenti in anul V si 30 de ofiteri (10 capitani, 10 maiori, 10 locotenenti-colonei) de la Scoala de Aplicatie pentru Tancuri si Auto ,,Mihai Viteazul" din Pitesti. Succesul a fost analizat luand in calcul sase indicatori ai testului de success personal, dar si cele trei acceptii ale succesului, analizate si ca dimensiune psihosociologica de Septimiu Chelcea: reusita unei actiuni, izbanda intr-o competitie si recompensa publica a meritelor personale. Cei sase indicatori analizati au fost: statusul social, contributia sociala, viata de familie, implinirea personala, implinirea profesionala si siguranta existentei si s-a presupus ca daca se confirma prezenta a cel putin trei indicatori de succes, persoana evaluata este o persoana care poate aspira in continuare la succes. In urma prelucrarii si interpretarii datelor, un procent de 80,5% din sublocotenentii studenti si 54% din ofiteri au obtinut valori ce indica persoane de success la toti cei sase indicatori, cariera militara fiind destul de darnica in oferte de obtinere a succesului, in special pentru cei tineri. Realizand o ierarhizare a indicatorilor amintiti, am obtinut urmatoarele rezultate: Locul Ofiteri Sublocotenenti (studenti anul V) 1 Implinirea profesionala Implinirea personala 2 Implinirea familiala Implinirea familiala 3 Implinirea personala Siguranta existentei 4 Statut social Implinirea profesionala 5 Contributia in binele societatii Statut social 6 Siguranta existentei Contributia in binele societatii Se observa o singura coincidenta, si anume, situarea pe locul doi, la ambele categorii investigate, a indicatorului implinire familiala. In schimb, aspiratia catre succes a studentilor sublocotenenti este legata in primul rand de implinirea personala, in timp ce la ofiteri pe primul plan se afla implinirea profesionala; de asemenea, siguranta existentei se afla pe locul al treilea la sublocotenenti si pe locul al saselea la ofiteri. Primii ani petrecuti intr-un anumit post reprezinta o perioada foarte importanta de acomodare si cunoastere a ocupatiei si organizatiei, a propriilor capacitati in relatie cu cerintele muncii. In primele etape ale carierei militare, fiecare tanar absolvent se confrunta cu problema armonizarii activitatii profesionale cu interesele familiei si cu prioritatile personale. Unii dintre ei au acordat mai putina importanta activitatii profesionale, motivand aceasta prin valorizarea ei ca un simplu mijloc de existenta. Ei aseaza pe locul al treilea siguranta existentei, confirmand faptul ca, in constiinta tinerilor, dupa intrarea in sistem, profesia militara reprezinta si un loc de munca stabil. Aprecierea eronata a gradului de stabilitate oferit de profesia militara poate constitui un factor de risc pentru armata. Nu la fel stau lucrurile la ofiteri. Pe masura ce militarii acumuleaza mai multa experienta de munca, ei descopera posibilitatea de a opta. Pe baza optiunilor pe care le au la dispozitie, ei incep sa-si contureze cu claritate prioritatile. Talentele, motivele si valorile personale se intrepatrund, ceea ce le permite militarilor sa obtina performante in acele activitati pe care le valorizeaza mai mult. Acestea devin elemente pe baza carora militarii isi construiesc imaginea de sine si se autoevalueaza.
- Holdevici, I., Psihologia succesului, Bucuresti, - Editura Stiintifica si Tehnica, 1999; - Ralea, M., Hariton, T., Sociologia succesului, - Bucuresti, Editura Stiintifica, 1962; - Schein, E., Sa invatam sa ne construim o cariera, apud Vlasceanu, M., Managementul carierei, Comunicare. Ro.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
