Județul Suceava

I. Locarizarea geografică a județului Suceava

I.1. Scurt istoric

Județul Suceava a marcat istoria românilor cu momente memorabile, începând cu 1359, anul fondării primului stat centralizat, Moldova, în timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365). Cei mai importanți voievozi, alături de Bogdan I, au fost: Petru Mușat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) și Ștefan cel Mare (1457-1504). Odată cu domnia lui Petru Mușat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutată la Suceava (1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic și militar al țării.

Epoca de maximă înflorire avea să fie în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevărat centru de comandă și coordonare a sistemului său de apărare.Cetatea Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forța armelor.

Începând cu anul 1774, ca urmare a războiului ruso-turc, partea de nord a Moldovei a trecut sub dominație austro-ungară. Timp de un secol si jumătate, până în 1918, zona Sucevei a fost sub stăpânire habsburgică, primind numele de Bucovina. La 28 noiembrie 1918, Bucovina se unește cu România, făcând parte din România Mare până in 1940, când în urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar în prezent face parte din Ucraina. Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.

I.2. Așezare geografică

Județul Suceava este situat în partea de nord-est a României si, ocupând 3,6% din teritoriul tării, este al doilea ca mărime din tară. Județul se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la sud cu județele Mures, Harghita, si Neamț, la vest cu județele Maramureș si Bistrița Năsăud, iar la est cu județele Botoșani si lași.

Județul este organizat administrativ - teritorial în 5 municipii (Suceava-reședintă de județ, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung - Moldovenesc și Vatra Dornei), 11 orașe (Gura Humorului, Șiret, Solea, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasini, Liteni, Milișăuți, Salcea, și Vicovul de Sus) și 98 de comune cu 379 de sate.

I.3. Poziția în teritoriu

Poziția în teritoriu poate fi analizată și din perspectiva cunoașterii orientărilor fluxurilor turistice naționale și internaționale. Astfel, orientarea fluxurilor turistice interne poate avea ca destinație județul Suceava și ca punct de plecare zone turistice de excepție precum sunt cele reprezentate de Maramureș, Bistrița, Neamț și lași. De o mare importanță este fluxul turistic ce provine din partea de sud a țării, în care o componentă aparte este reprezentată de turiștii străini care au ales ca destinație de petrecere a concediului litoralul românesc, iar în cadrul unei excursii de vizitare a mănăstirilor din Moldova, poposesc și pe meleagurile sucevene.

Județul Suceava se află, totodată, situat la întretăierea a două fluxuri turistice internaționale:

- dinspre nord, fluxurile turistice ce pătrund prin punctul de frontieră Siret și se îndreaptă spre zonele turistice ale României și spre Bulgaria, și invers;

- dinspre est, fluxurile ce străbat zona turistică Bucovina îndreptându-se spre Bistrița sau Maramureș, centrul și vestul țării, precum și fluxurile turistice ce vin în regiune din vest, trecând spre alte zone din estul țării ori spre punctele de frontieră cu Ucraina și spre Polonia sau eventua Rebublica Moldova.

Privită sub aspectul relației turism-teritoriu-fluxuri turistice, poziționarea în teritoriu a județului Suceava reprezintă un element pozitiv care ar putea fi mai eficient valorificat, având în vedere vecinătatea cu două vechi provincii istorice românești - Basarabia și nordul Bucovinei.

I.4. Căi de acces

Variantele de acces în județ sunt diverse, turistul putând opta pentru utilizarea căilor ferate, rutiere și aeriene. Căile de comunicație au o repartiție inegală, atingând densități mult mai mari in regiunea de podiș față de partea vestică, muntoasă a județului. Situat la intersectareaunor vechi căi de transport între sud și nord (spre Polonia), est și vest (spre transilvania), teritoriul județului Suceava beneficiază și în prezent de o rețea relativ densă de căi de comunicații, de toate tipurile aflată în permanentă extindere și modernizare. Cele mai vechi sunt căile rutiere, urmate de căile ferate, aeriene - prin aeroportul Salcea, poștă și telecomunicații.

- Căile rutiere

Principalele zone și obiective turistice situate în afara drumurilor naționale sunt racordate la acestea prin drumuri județene sau comunale modernizate. Principala arteră rutieră este E 85, care străbate județul pe la Șiret - Suceava- Fălticeni - Drăgușeni. Alte căi rutiere importante sunt DN 17 (Suceava - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Poiana Stampei), trecut în categoria drumurilor europene (E 571), apoi DN 17A (Câmpulung Moldovenesc- Sadova - Vatra Moldoviței - Sucevița - Marginea - Rădăuți - Bălcăuți), DN 18 (spre Maramureș) și DN 29 (Suceava - Salcea - Dumbrăveni - Botoșani). Acestora li se adaugă numeroase alte drumuri județene și comunale, unele modernizate.