Județul Suceava

Cuprins proiect Cum descarc?

I. Locarizarea geografica a judetului Suceava 3
I.1. Scurt istoric 3
I.2. Asezare geografica 3
I.3. Pozitia in teritoriu 3
I.4. Cai de acces 4
II. Potentialul turistic al judetului Suceava 5
II.1. Resurse turistice naturale 5
1. RELIEFUL 6
A. Unitati si subunitati de relief 7
A.1. Relieful montan (carpatic) 7
A.2. Unitatea subcarpatica 8
A.3. Unitatea deluroasa (depodis) 8
2. CLIMA 8
2.1. Climatul montan 9
2.2. Climatul dealurilor 10
3. APELE 10
3.1. Apele subterane 10
3.2. Apele de suprafata 10
4. VEGETATIA 11
5. FAUNA 11
6. SOLURILE 11
II.2. Resurse turistice antropice 13
III. Prezentarea bazei materiale turistice 16
III.1. Unitati de cazare 16
III.2. Unitati de alimentatie 20
III.3. Agrement turistic 20
III.4. Taratament balneoclimateric 21
IV. Propuneri de valorificare a potentialului turistic 22
Bibliografie 24

Extras din proiect Cum descarc?

I. Locarizarea geografica a judetului Suceava
I.1. Scurt istoric
Judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu momente memorabile, incepand cu 1359, anul fondarii primului stat centralizat, Moldova, in timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365). Cei mai importanti voievozi, alaturi de Bogdan I, au fost: Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504). Odata cu domnia lui Petru Musat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutata la Suceava (1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic si militar al tarii.
Epoca de maxima inflorire avea sa fie in timpul domniei lui Stefan cel Mare. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevarat centru de comanda si coordonare a sistemului sau de aparare.Cetatea Sucevei nu a fost niciodata cucerita prin forta armelor.
Incepand cu anul 1774, ca urmare a razboiului ruso-turc, partea de nord a Moldovei a trecut sub dominatie austro-ungara. Timp de un secol si jumatate, pana in 1918, zona Sucevei a fost sub stapanire habsburgica, primind numele de Bucovina. La 28 noiembrie 1918, Bucovina se uneste cu Romania, facand parte din Romania Mare pana in 1940, cand in urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost anexata de Uniunea Sovietica, iar in prezent face parte din Ucraina. Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.
I.2. Asezare geografica
Judetul Suceava este situat in partea de nord-est a Romaniei si, ocupand 3,6% din teritoriul tarii, este al doilea ca marime din tara. Judetul se invecineaza la nord cu Ucraina (frontiera de stat), la sud cu judetele Mures, Harghita, si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud, iar la est cu judetele Botosani si lasi.
Judetul este organizat administrativ - teritorial in 5 municipii (Suceava-resedinta de judet, Falticeni, Radauti, Campulung - Moldovenesc si Vatra Dornei), 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solea, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasini, Liteni, Milisauti, Salcea, si Vicovul de Sus) si 98 de comune cu 379 de sate.
I.3. Pozitia in teritoriu
Pozitia in teritoriu poate fi analizata si din perspectiva cunoasterii orientarilor fluxurilor turistice nationale si internationale. Astfel, orientarea fluxurilor turistice interne poate avea ca destinatie judetul Suceava si ca punct de plecare zone turistice de exceptie precum sunt cele reprezentate de Maramures, Bistrita, Neamt si lasi. De o mare importanta este fluxul turistic ce provine din partea de sud a tarii, in care o componenta aparte este reprezentata de turistii straini care au ales ca destinatie de petrecere a concediului litoralul romanesc, iar in cadrul unei excursii de vizitare a manastirilor din Moldova, poposesc si pe meleagurile sucevene.
Judetul Suceava se afla, totodata, situat la intretaierea a doua fluxuri turistice internationale:
-  dinspre nord, fluxurile turistice ce patrund prin punctul de frontiera Siret si se indreapta spre zonele turistice ale Romaniei si spre Bulgaria, si invers;
-  dinspre est, fluxurile ce strabat zona turistica Bucovina indreptandu-se spre Bistrita sau Maramures, centrul si vestul tarii, precum si fluxurile turistice ce vin in regiune din vest, trecand spre alte zone din estul tarii ori spre punctele de frontiera cu Ucraina si spre Polonia sau eventua Rebublica Moldova.
Privita sub aspectul relatiei turism-teritoriu-fluxuri turistice, pozitionarea in teritoriu a judetului Suceava reprezinta un element pozitiv care ar putea fi mai eficient valorificat, avand in vedere vecinatatea cu doua vechi provincii istorice romanesti - Basarabia si nordul Bucovinei.
I.4. Cai de acces 
Variantele de acces in judet sunt diverse, turistul putand opta pentru utilizarea cailor ferate, rutiere si aeriene. Caile de comunicatie au o repartitie inegala, atingand densitati mult mai mari in regiunea de podis fata de partea vestica, muntoasa a judetului. Situat la intersectareaunor vechi cai de transport intre sud si nord (spre Polonia), est si vest (spre transilvania), teritoriul judetului Suceava beneficiaza si in prezent de o retea relativ densa de cai de comunicatii, de toate tipurile aflata in permanenta extindere si modernizare. Cele mai vechi sunt caile rutiere, urmate de caile ferate, aeriene -  prin aeroportul Salcea, posta si telecomunicatii.
-  Caile rutiere
Principalele zone si obiective turistice situate in afara drumurilor nationale sunt racordate la acestea prin drumuri judetene sau comunale modernizate. Principala artera rutiera este E 85, care strabate judetul pe la Siret - Suceava- Falticeni - Draguseni. Alte cai rutiere importante sunt DN 17 (Suceava - Gura Humorului - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Poiana Stampei), trecut in categoria drumurilor europene (E 571), apoi DN 17A (Campulung Moldovenesc- Sadova - Vatra Moldovitei - Sucevita - Marginea - Radauti -  Balcauti), DN 18 (spre Maramures) si DN 29 (Suceava - Salcea - Dumbraveni - Botosani). Acestora li se adauga numeroase alte drumuri judetene si comunale, unele modernizate.

Fisiere în arhivă (1):

 Judetul Suceava.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. BRANDUS, Costica, CRISTEA, Ionut-Alexandru, Judetul Suceava, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2013;
2. HAPENCIUC, Valentin, Cristian, Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2003;
3. IELENICZ, Mihai, COMANESCU, Laura, Romania potential turistic, Editura Universitara, Bucuresti:
4. DRAGUSANUL, Ion, Suceava sub povara istoriei-Monografie, Editura Musatinii, Suceava, 2001;
5. MONORANU, Octav, IACOBESCU, Mihai, PAULENCU, Dragomir, Suceava - Mic indreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979;