Paternul de dezvoltare a localității Fălticeni

Orașul Fălticeni este de o seamă cu S.U.A..Ca așezare omenească însă este mult mai veche. De fapt, tot atât de veche ca și așezările din continentul descoperit de Cristofor Columb, contemporan și el cu Ștefan cel Mare și Sfânt al Moldovei.” (Geo Nichita, „Însemnări fălticenene” )

În tradiția municipiului Fălticeni a existat întotdeauna un cult pentru înaintași care dă energia și dinamismul de care are nevoie tânăra generație pentru ca urbea de pe Șomuz să rămână acea mică Florență, așa cum îl caracteriza George Călinescu. Salba de muzee care există aici sunt o dovadă despre ce a reprezentat Fălticeniul în cultura națională.

Începuturile orașului Fălticeni este caracteristic multor orașe românești și poate fi situat în primele veacuri ale evului mediu moldovenesc. Exista un grup de sate pe valea Șomuzului Mare: Broșteni, Costești, Pădureni, Șoldănești, Folticeni, Oprișeni, Buciumeni. Ca oraș, a luat ființă în al optulea deceniu al secolului al XVIII-lea.

Municipiul Fălticeni este situate într-o zonă deluroasă la limita de Vest a Podișului Suceava, localitatea dezvoltându-se pe trei între pârâul șomuzului Mare și pârâul Buciumeni. Altitudinea medie este de 320 m iar suprafața de 28,76 km2 ( din care ¼ livezi și luciu de apă). Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă 1531 m în vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice. Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleșului (915 m), mai aproape , este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Orice ar călători în nordul țării, spre Suceava, va fi cu siguranță tentat să facă o mica oprire în Fălticeni. Va fi cu siguranță uimit atât de farmecul naturii cât și de mărturiile trecutului. Fălticeni, orașul care se întinde de-a lungul a nesfârșite livezi, Valea Șomuzului- faimoasa Nada Florilor și Dumbrava minunată. Orașul și satele din împrejurimi se aseamană între ele. Se aseamănă într-un sens larg. Ele au o istorie comună.

”Orașul Fălticeni s-a remarcat între localitățile României printr-o individualitate ireductibilă, la care, de-a lungul timpului, au fost părtași, în proporții greu de stability, atât natura cu frumusețile ei inconfundabile, cât și omul, cu geniul său creator și inventive.”

Artur Gorovei susține în monografia „ Folticenii-cercetări istorice asupra orașului” ( 1938) că vechimea acesteea se confundă cu cea a satului Fălticenii-Vechi de care amintesc documente din secolul al XIII-lea:„ Folticenii sunt o transformare în oraș a unor sate care existau bine întemeiate, de pe la 1400 și încă de mai înainte; dar cum am putea să-i socotim vechimea lui numai din 1780, când domnitorul țării a îngăduit unui proprietar să perceapă niște taxe Vechimea orașului Folticeni se confundă cu vechimea satului Folticenii Vechi, despre care vorbesc documentele de demult.

Inițial orașul a fost numit Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului după vatra sa, dar în 1826, la 29 martie, domnitorul Ioniță Sandu Sturza emite o anaforă ce denumește urbea Târgul Fălticeni,nume care oricum era folosit în popor. Privitor la etimologia numelui, părerile sunt diferite și nu s-a ajuns la o concluzie, fiecare idee fiind parțial justificată.

Orașul Fălticeni s-a constituit pe locul unor străvechi așezări rurale. Satul șoldănești, actualul cartier de est - este atestat în 1384. Satul „Fulticeanii”, care avea să dea numele așezării urbane de astăzi, este atestat într-o mențiune documentară din anul 1435. La 15 martie 1490, într-un hrisov scris în cancelaria Sucevei, capitala din epocă a Moldovei, se vorbește clar despre „un sat pe șomuz, anume Fulticeanii”.

Populația orașului, formată în principal din negustori și agricultori, a evoluat numericește în funcție de activitatea comercială, de viața economică și de implicațiile unor evenimente . În aceasta prezentare au fost folosite date din lucrarea „Falticeni - mic îndreptar turistic” .

Fălticeniul a jucat un rol administrativ în regiune fiind, până după cel de-al doilea Război Mondial, reședința județului Baia. Orașul a fost industrializat masiv cu precadere după 1960. Economia locală a intrat însă în declin după Revoluția din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat în care fusese concepută economia în comunism, până la adaptarea dificilă, proces care continuă și în prezent - la regulile economiei de piață.

După opinia unora dintre cei care s-au ocupat de istoria orașului, numele ar deriva de la porecla unui vechi stăpân al locului, Stan Pântece, zis Foltea. Orașul Fălticeni s-a constituit pe locul unor străvechi așezări rurale. Satul șoldanești, actual cartier de est-este atestat in 1384.

Oficial, actul de naștere a târgului datează din 1780 când domnitorul Moldovei (astăzi provincie istorică a Românei), Constantin Moruzi, a poruncit ” să se facă târg nou la ținutul Sucevei”. Noul târg se năștea în punctul unde se încrucișau câteva drumuri comerciale importante.

O altă împrejurare istorică importantă pentru geneza târgului Fălticeni a constituit-o și răpirea nordului Moldovei de către Austria. Târgul Fălticenilor, întărit așadar prin hrisovul din 8 august 1780, devenea capitala noului ținut Suceava, creat în timpul stăpânirii habsburgice.

Avântul forțelor de producție și creșterea schimbului de mărfuri au determinat, în a doua jumătate a secolului 18 stabilirea unui târg periodic la Fălticeni. Târgul (Iarmarocul) la 20 iulie de Sfantul Ilie a jucat un rol important în geneza orașului Fălticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau că târgul de la Fălticeni este, după cel de la Leipzig, unul dintre cele mai însemnate din Europa.