Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 continuă programele de cooperare transfrontalieră implementate în trecut în regiune (Interreg IIIA în Ungaria și Phare CBC în România) fiind implementat în cadrul unei structuri instituționale comune, prin utilizarea de fonduri comune, totodată extinzând și dezvoltând rezultatele și experiențele acumulate anterior.

Drumul spre întărirea coeziunii sociale și economice în zona de frontieră româno-maghiară a fost deschis la data de 21 Decembrie 2007 odată cu aprobarea oficială a programului de către Comisia Europeană.

248 de milioane de Euro sunt disponibili pentru stimularea cooperării transfrontaliere în perioada 2007-2013, sumă care se compune din contribuția UE prin Fondul European de Dezvoltare Regională și contribuția celor două State Membre.

Principalele caracteristici ale noii perioade de programare sunt:

- Cooperarea teritorială ca și obiectiv în sine - > vizibilitate crescută

- Bază legală îmbunătățită (Clauze specifice privind cooperarea, principiul Partenerului Lider de Proiect, GECT, nu se acceptă proiectele în oglindă sau individuale)

- Focalizarea asupra obiectivelor Strategiilor de la LISABONA SI GOTEBORG: accent mai pronunțat pe competitivitate și probleme de mediu

- În unele cazuri 85% co-finanțare din fonduri europene pentru toate regiunile plus 10-13% co-finanțare națională - numai 2-5% contribuție proprie

- Finanțare comună, europeană(FEDR) și națională

Programul oferă potențialilor beneficiari o gamă variată de oportuntăți prin intermediul celor două priorități:

- Îmbunătățirea condițiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă, comună a zonei de cooperare

- Întărirea coeziunii sociale și economice în regiunea de graniță.

2.Descrierea zonei programului

2.1 Suprafata si populatie

Zona de frontieră eligibilă cuprinde partea de sud-est și est a Ungariei și părțile de nord-vest și vest ale României. Este compusă din câte patru județe învecinate din Ungaria, respectiv din România.

Județele componente din Ungaria: Szabolcs-Szatmîr-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés și Csongrîd; județe componente din România: Satu Mare, Bihor, Arad și Timiș.

Aceste 8 județe (nivel NUTS III) aparțin de 4 regiuni (nivel NUTS II), după cum urmează:

- Județele Szabolcs-Szatmîr-Bereg și Hajdú-Bihar aparțin Regiunii Marea Câmpie de Nord (Ungaria)

- Județele Békés și Csongrîd fac parte din Regiunea Marea Câmpie de Sud (Ungaria)

- Județele Arad și Timiș aparțin de Regiunea de Vest (România)

- Județele Satu Mare și Bihor fac parte din Regiunea Nord-Vest (România).

Din punct de vedere geografic, zona aparține Munților Carpați și Depresiunii Carpatice; întreaga zonă ungară este parte a Marii Câmpii din Ungaria, în vreme ce zona română include toate formele de relief: Câmpia de Vest, Dealurile Vestice și o mică parte a Munților Apuseni.

Mai multe râuri traversează județele de frontieră, avându-și izvoarele în România și revărsându-se în Tisa, în Ungaria (Mureșul, Crișurile, Barcăul și Someșul). Aceste râuri leagă județele învecinate, oferind astfel oportunități specifice pentru cooperare transfrontalieră. Lungimea totală a frontierei de stat este de 448 km, din care 415,8 km este graniță terestră, iar 32,2 km este graniță fluvială (pe râurile Mureș, Criș și Someș). Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013.

Cele opt județe au o suprafață totală de 50.454 km2 din care 43,7% în zona ungară și 56,3% în zona românească. Teritoriul ungar reprezintă 23,7% din suprafața totală a Ungariei, iar teritoriul românesc este 11,9% din cel al României. Populația totală în anul 2004 depășea 4 milioane de locuitori, din care ceva mai puțin de jumătate trăiește în Ungaria, și puțin peste jumătate trăiește în România. Aproape o cincime din populația totală a Ungariei (19,7%) locuiește în partea ungară, iar 9,7% din totalul populației României locuiește în partea românească.

Conform recensămintelor din anii 2001 (Ungaria) și 2002 (România), în toată zona de frontieră, 56% dintre locuitori s-au declarat de naționalitate maghiară și 39% de naționalitate română. În plus, conform recensămintelor, proporția populației rroma din zona programului depășește 3%. Proporția locuitorilor de naționalitate maghiară, care trăiesc de partea română a zonei de frontieră, este semnificativ mai mare decât cea a locuitorilor de naționalitate română care trăiesc în partea ungară. Sunt reprezentate și alte naționalități prin minoritățile sârbă, slovacă și germană, numărul lor însă nu este semnificativ. Cu toate acestea, ele au un rol important în menținerea unui mediu multi-etnic special.

Densitatea populației în toate județele este mai scăzută decât nivelul EU25 (118 pers/km2 ); cea mai redusă densitate este în județul Arad, iar cea mai ridicată în județul Csongrîd, fapt care reflectă caracterul predominant rural al zonei. Rata migrației indică tendințe pozitive în județele Arad și Timiș, în vreme ce în alte părți ale zonei valoarea negativă a indicatorului - cu toate că în grade diferite - indică o tendință nefavorabilă. Acestea sunt însoțite de scăderea naturală a populației, care caracterizează nu doar zona programului ca întreg, ci și cele două țări.

Examinând mai în profunzime cifrele legate de migrație, se poate observa o tendință clară de părăsire a zonei în partea ungară, în primul rând ca rezultat al nivelului relativ scăzut de dezvoltare a acestor zone. Numeroși locuitori migrează în capitală precum și spre regiunile de vest ale Ungariei, în speranța unei mai bune calități a vieții. În partea românească are loc un fenomen de migrație inter-regională. Acest fapt este mai evident în zona de vest, care în Programul de Cooperare Transfrontalieră UNGARIA-ROMÂNIA, 2007-2013 11 general are o rată pozitivă a migrației, datorată în special dezvoltării economice rapide în județele Arad și Timiș.

Migrația transfrontalieră poate fi de asemenea întâlnită și are mai multe motive:

- Universitățile din Debrecen și Szeged sunt atractive pentru tinerii de naționalitate maghiară care trăiesc în România; după absolvire, mulți dintre ei rămân în Ungaria.

- Migrația sezonieră a forței de muncă românești: în perioada de maximă intensitate a sezonului agricol, mulți români găsesc de lucru în Ungaria dat fiind că aici pot obține venituri mai mari;

- În sfârșit, deși nu poate fi considerat migrație, turismul pentru cumpărături merită să fie menționat (atât din România spre Ungaria cât și din Ungaria în România); acest fenomen poate fi explicat în special pe baza diferențelor dintre nivelurile prețurilor.

Reședințele de județ

Lista de mai jos rezumă caracteristicile cheie ale acestor reședințe de județ și domeniile specifice care oferă un potențial bun pentru dezvoltarea viitoare:

- Nyíregyhîza - turism; electronică, industrie de înaltă tehnologie; servicii logistice

- Debrecen - agrement, turism balnear și legat de evenimente; industrie farmaceutică; industrie alimentară; învățământ superior, cercetare și dezvoltare

- Békéscsaba - industrie alimentară; transporturi

- Szeged - cultură, turism; învățământ superior, cercetare și producție, servicii logistice

- Satu Mare - industria constructoare de mașini, industrie ușoară, servicii logistice

- Oradea - comerț și servicii; turism cultural și la băile termale, învățământ superior, industrie ușoară: (încălțăminte, pielărie, textile / confecții), industrie alimentară, industrie chimică, industria mobilei

- Arad - bogată moștenire culturală; învățământ superior; servicii logistice; industrie: producție de piese pentru automobile, vagoane de marfă și călători; industrie alimentară și textilă

- Timișoara - industrie prelucrătoare; servicii logistice; cultură, turism, învățământ, cercetare și dezvoltare