Propunere de politici publice

1) Institutia

initiatoare Ministerul muncii și justiției sociale

2) Formularea problemei Cauze și efecte:

Educația rromilor constituie o problema încă nerezolvată, cu consecințe vizibile în plan social. Dificultățile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze:

a) cele legate de modul de viață al rromilor(sărăcie cronică, tradiții)

b) cauze care țin de atitudinea cadrelor didactice și a altor factori responsabili implicați îneducația rromilor.

c) o lipsa de corelare legislativă privind protecția socială și politica educațională

d) statutul incert al inspectorilor școlari pentru rromi .Una dintre problemele copiilor romi care vor să urmeze o școală constă în lipsa unei tradiții în ceea ce privește educația. Deseori, succesul unui copil la școală depinde de mediul familial care trebuie să fie unul potrivit, în care membrii familiei să fie dispuși să ajute copilul la efectuarea temelor de acasă. În multe cazuri, părinții romi nu prețuiesc valoarea educației, pentru că nici ei nu au avut parte de una. În plus, un copil care fie este la școală, fie își face temele, nu poate ajuta la treburile casei și nici nu poate câștiga banii de care au atâta nevoie.

Problema actuală este izolarea acestor minorități și crearea unor comunități inchise ce nu le permite să iasă din paradigma în care se află. Discriminarea este un act cu efecte pragmatice asupra unor minoritățile ce nu au mecanismele necesare de a se apăra.

Date statistice

Figură 1

Figură 2

Grupurile afectate

Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, handicapati, bolnavi psihic, delincventi, persoane inadaptate.

Consecințe:

-O consecință extrem de serioasă ar fi lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei (igiena somnului), dificultati in realizarea igienei personale, riscuri privind sanatatea, imposibilitatea asigurarii intimitatii pentru tinerele cupluri dar si promiscuitate, cu consecinte deosebit de grave asupra socializarii si educatiei copiilor si adolescentilor.

De exemplu, in Calvini, judetul Buzau, familiile de rromi migreaza sezonier pentru munci agricole. Copiii isi insotesc familiile in aceste deplasari si, ca urmare, sunt obligati sa intrerupa scoala. Profesorii din Calvini ne-au declarat ca in perioada iernii unii copii vin la scoala atat de “prost imbracati” incat “ii trimitem acasa si le spunem sa vina cand s-o mai incalzi vremea”. Alteori, profesorii fac eforturi si le aduc copiilor haine “de-acasa”. Tot in aceasta localitate am intalnit doi frati care erau nevoiti sa “imparta” o singura pereche de pantofi si prin urmare mergeau la scoala “cu randul”.

-O alta consecinta grava a nivelului de trai scazut al acestei populatii este exploatarea muncii copiilor. În societatea romaneasca traditionala - in general - si, cu atat mai mult in familiile traditionale de rromi, munca are un rol deosebit de important in socializarea copiilor, acestia beneficiind de o adevarata “ucenicie in familie”

Un caz deosebit de elocvent in acest sens este cazul copiilor din comunitatea Pata - Rat situata in imediata vecinatate a rampei de gunoi a orasului Cluj. “Diviziunea muncii” in aceasta comunitate se realizeaza dupa urmatorul “algoritm”: copiii, incepand de la 6 - 7 ani merg “pe rampa” pentru a colecta materiale refolosibile, tatii lor se ocupa de transportul, sortarea si vanzarea acestora iar mamele se ocupa in principal de treburile gospodaresti, participand uneori si la pregatirea materialelor refolosibile pentru vanzare (de ex. spala sticlele). În perioadele calde ale anului, dupa ce se intorc de la scoala (la ora 17), copiii mananca si apoi pleca pe rampa de unde cei mici (sub 10 ani) se intorc seara, iar “cei mari”, abia a doua zi dimineata cand se spala, mananca din nou, “fura” 1 - 2 ore de somn si pleaca la scoala.