Propunere de politici publice

Extras din proiect Cum descarc?

1) Institutia
initiatoare Ministerul muncii si justitiei sociale
2) Formularea problemei Cauze si efecte:
Educatia rromilor constituie o problema inca nerezolvata, cu consecinte vizibile in plan social. Dificultatile intampinate sunt generate de patru categorii de cauze:
a) cele legate de modul de viata al rromilor(saracie cronica, traditii)
b) cauze care tin de atitudinea cadrelor didactice si a altor factori responsabili implicati ineducatia rromilor.
c) o lipsa de corelare legislativa privind protectia sociala si politica educationala
d) statutul incert al inspectorilor scolari pentru rromi .Una dintre problemele copiilor romi care vor sa urmeze o scoala consta in lipsa unei traditii in ceea ce priveste educatia. Deseori, succesul unui copil la scoala depinde de mediul familial care trebuie sa fie unul potrivit, in care membrii familiei sa fie dispusi sa ajute copilul la efectuarea temelor de acasa. In multe cazuri, parintii romi nu pretuiesc valoarea educatiei, pentru ca nici ei nu au avut parte de una. In plus, un copil care fie este la scoala, fie isi face temele, nu poate ajuta la treburile casei si nici nu poate castiga banii de care au atata nevoie.
Problema actuala este izolarea acestor minoritati si crearea unor comunitati inchise ce nu le permite sa iasa din paradigma in care se afla. Discriminarea este un act cu efecte pragmatice asupra unor minoritatile ce nu au mecanismele necesare de a se apara.
Date statistice
Figura 1
Figura 2
Grupurile afectate
Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, handicapati, bolnavi psihic, delincventi, persoane inadaptate.
Consecinte:
-O consecinta extrem de serioasa ar fi lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei (igiena somnului), dificultati in realizarea igienei personale, riscuri privind sanatatea, imposibilitatea asigurarii intimitatii pentru tinerele cupluri dar si promiscuitate, cu consecinte deosebit de grave asupra socializarii si educatiei copiilor si adolescentilor.
De exemplu, in Calvini, judetul Buzau, familiile de rromi migreaza sezonier pentru munci agricole. Copiii isi insotesc familiile in aceste deplasari si, ca urmare, sunt obligati sa intrerupa scoala. Profesorii din Calvini ne-au declarat ca in perioada iernii unii copii vin la scoala atat de "prost imbracati" incat "ii trimitem acasa si le spunem sa vina cand s-o mai incalzi vremea". Alteori, profesorii fac eforturi si le aduc copiilor haine "de-acasa". Tot in aceasta localitate am intalnit doi frati care erau nevoiti sa "imparta" o singura pereche de pantofi si prin urmare mergeau la scoala "cu randul".
-O alta consecinta grava a nivelului de trai scazut al acestei populatii este exploatarea muncii copiilor. In societatea romaneasca traditionala -  in general -  si, cu atat mai mult in familiile traditionale de rromi, munca are un rol deosebit de important in socializarea copiilor, acestia beneficiind de o adevarata "ucenicie in familie"
Un caz deosebit de elocvent in acest sens este cazul copiilor din comunitatea Pata -  Rat situata in imediata vecinatate a rampei de gunoi a orasului Cluj. "Diviziunea muncii" in aceasta comunitate se realizeaza dupa urmatorul "algoritm": copiii, incepand de la 6 -  7 ani merg "pe rampa" pentru a colecta materiale refolosibile, tatii lor se ocupa de transportul, sortarea si vanzarea acestora iar mamele se ocupa in principal de treburile gospodaresti, participand uneori si la pregatirea materialelor refolosibile pentru vanzare (de ex. spala sticlele). In perioadele calde ale anului, dupa ce se intorc de la scoala (la ora 17), copiii mananca si apoi pleca pe rampa de unde cei mici (sub 10 ani) se intorc seara, iar "cei mari", abia a doua zi dimineata cand se spala, mananca din nou, "fura" 1 -  2 ore de somn si pleaca la scoala.

Fisiere în arhivă (1):

 Propunere de politici publice.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?