Rolul administrației publice locale în implementarea politicii de mediu privind colectarea selectivă a deșeurilor

INTRODUCERE

Una dintre numeroasele probleme ale vieții moderne o constituie cea a stocării, neutralizării ori eliminării deșeurilor. În viața de zi cu zi omul produce o serie de deșeuri menajere care sunt aruncate în locuri special amenajate și pe care nu le mai folosește nimeni. Multe dintre acestea au valoare economică, putând fi transformate și reutilizate. Pentru a stopa inflația de gunoaie s-a introdus sistemul de colectare selectivă a deșeurilor ce presupune depozitarea temporară a acestora pe categorii, în locuri special amenajate, după care urmează reciclarea lor.

Deșeurile, definite în Directiva 2008/98/CE articolul 3 alineatul (1) drept “orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția sau obligația să le arunce”, pot constitui o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia.

Obiectivul general al prezentei lucrări este de a analiza în ce măsura se implică Administrația Publică Locală în implementarea programelor de colectare selectivă a deșeurilor în vederea obținerii unui nivel mai mare de reciclare și reutilizare a acestora. Alte obiective sunt prezentarea unei analize a evoluției generării, colectării și tratării deșeurilor din sectorul gospodăresc și public și prezentarea politicii de mediu și a normelor legislative ce trebuie respectate în privința gestionării deșeurilor.

Pentru realizarea obiectivelor propuse am făcut o analiză generală a colectării deșeurilor atât în UE cât și la nivel național. Pentru a vedea rolul Administrației Publice Locale în gestionarea deșeurilor am utilizat analiza statistică și analiza de sinteză și am consultat legislația pe mediu europeană și cea română.

Am ales această temă deoarece cred că o mai bună gestionare a deșeurilor va avea ca rezultate următoarele:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - în special metan de la depozitele de deșeuri, dar și dioxid de carbon de emisie (prin reutilizare, reciclare și alte metode de valorificare);

- creșterea eficienței utilizării resurselor - economisirea energiei și reducerea consumului de materiale prin gestionarea eficientă a deșeurilor, protejarea sănătății publice prin gestionarea în condiții de siguranță a substanțelor potențial periculoase;

- protejarea ecosistemelor (soluri, ape subterane, emisiile în aer).

1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND DEȘEURILE

Gestionarea deșeurilor sau managementul deșeurilor reprezintă procesul de administrare al deșeurilor rezultate din activitățile umane.

Deșeul este definit în legea numărul 211/2011, privind regimul deșeurilor, ca fiind orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce. Deșeuri sunt considerate și produsele cu termenele de garanție depășite, produsele uzate care nu mai au valoare de întrebuințare, precum și orice rest sau gunoi menajer. Deșeul tehnologic reprezintă orice substanță rezultată în urma unui proces biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi utilizată ca atare în acel proces.

"Ierarhia deșeurilor" reprezintă conceptul conform căruia diferitele măsuri/opțiuni de gestionare a deșeurilor sunt grupate în funcție de impactul lor pe termen lung asupra mediului înconjurător, categoria cu cel mai redus impact, și anume prevenirea generării deșeurilor, are o prioritate maximă, urmată fiind de pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificare și ultima dintre toate, eliminarea (de ex. - depozit de deșeuri). Această grupare reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului, însă pot exista abateri de la aceasta pentru anumite fluxuri specifice de deșeuri, în cazul în care se justifică, și numai în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării respectivelor deșeuri.

În anumite procese de producție, ca de exemplu co-procesarea, deșeurile pot fi utilizate într-o operațiune care combină două opțiuni de valorificare ce se efectuează în același timp. Conținutul energetic al deșeului este valorificat ca energie termică, substituind astfel combustibilii, în timp ce fracția minerală a deșeului este integrată (deci reciclată) în matricea produsului sau a materialului produs.