Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice în România și Regatul Belgiei (Belgia)

Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic

1.1 Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice

Cheltuielile publice se referă la relații economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între stat și persoane fizice sau juridice, pentru repartizarea și utilizarea resurselor financiare ce aparțin statului, cu scopul îndeplinirii funcțiilor sale.

Cheltuielile publice se referă la forma de manifestare a funcției de repartiție a finanțelor publice în faza redistributivă. Așadar, are loc o reorganizare a fondurilor bănești pe diverse ținte, în funcție de nevoile sociale și de politica financiară susținută de stat.

Termenul de „cheltuială publică” se poate folosi în mai multe sensuri, din care cele mai uzuale sunt cea economică și cea juridică.

În sens economic, cheltuiala publică reprezintă relațiile și procesele economice de repartiție a PIB-ului, concretizate în alocarea și utilizarea resurselor financiare pentru acțiunile considerate de interes public, atât la nivel național cât și local.

În sens juridic, cheltuiala publică este plata unei sume de bani din fondurile publice, corelată cu crearea și funcționarea entităților publice și înfăptuirea unor activități cu caracter public, inclusiv a celor desfășurate prin întreprinderile cu capital de stat.

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

În practica bugetară a României, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a cunoscut modificări în special după 1990. Reorganizarea economiei și a statului a necesitat și un ansamblu de reforme ale bugetului precum: reforma fiscală, elemente ale reformei administrative și instituționale, aspecte ale reformei legislative etc.

Clasificația economică împarte cheltuielile în capitole, subcapitole, articole și aliniate, permițând definirea conturilor din contabilitatea publică pentru a reflecta fidel alocarea fondurilor și execuția bugetară. Structura cheltuielilor bugetare, se prezintă astfel:

Cheltuieli curente , din care:

- Cheltuieli de personal

- Cheltuieli materiale și servicii

- Subvenții

- Prime

- Transferuri, din care:

a. consolidabile: de la bugetul de stat spre bugete locale și fonduri speciale;

b. neconsolidabile: burse, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații, contribuții, cotizații, subvenții la unele dobânzi bancare.

- Dobânzi aferente datoriei publice

- Rezerve

Cheltuieli de capital

Împrumuturi acordate

Rambursări de credite și plăți de dobânzi și comisioane

Clasificația funcțională grupează cheltuielile pe bucăți, permițând identificarea sectoarelor de activitate, în acest mod:

- Servicii publice generale

- Apărare, ordine publică și siguranță națională

- Cheltuieli social - culturale

- Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape

- Acțiuni economice

- Acțiuni pe bază de Hotărâri ale Guvernului

- Împrumuturi acordate