CAPITOLUL I. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC DIN JUDETUL TULCEA ..pg. 4 CAPITOLUL II. DEZVOLTAREA TURISTICA DIN JUDETUL TULCEA ...pg.10 CAPITOLUL III. ANALIZA EVOLUTIEI TURISTICE IN JUDETUL TULCEA pg.24 CONCLUZII ...pg.41 BIBLIOGRAFIE ...pg.43
Capitolul I. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC din judetul TULCEA A. Potentialul turistic natural Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte: una mai inalta , in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul Romaniei si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii. Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupand circa 32% din totalitatea judetului Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m ( vf.Tutuiatu sau Greci), Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata de Podisul Babadag, iar fasia sudica corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta a Podisului Dobrogei Centrale. Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990, reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa, cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitatii si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii, are altitudini de la 0m (nivelul marii) la +13 m. Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim - Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii. Altitudinile variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfintul Gheorghe) si 467 m ( Muntii Macinului vf. Greci). Suprafete pe forme de relief: a. Dealuri si podisuri : 3 722,4 km 2 b. Zone montane : 433,4 km 2 c. Zone de lunca si Delta Dunarii : 4 343,2 km 2 Harta fizica a judetului Tulcea .Reprezentare altitudini medii Sursa:http://apmtl-old.anpm.ro/upload/45358_CAPITOLUL%20I.%20PROFIL%20DE%20JUDET.pdf Legenda Sulina-altitudinea medie-0,3 m Isaccea- altitudinea medie-42m Tulcea- altitudinea medie-40m Macin- altitudinea medie-47,5m Babadag- altitudinea media-89m Clima este continentala extrema, de tip pontic, foarte secetoasa si cu puternice contraste de temperatura intre iarna si vara (25?-26?). Iernile insa sunt mai putin geroase decat in Baragan de pilda; totusi, crivatul, care bate nestingherit, produce scaderi de temperatura bruste si foarte accentuate. Precipitatiile sunt dintre cele mai scazute din tara, de pana in 450 mm. Ca toata Dobrogea, judetul Tulcea prezinta, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte de restul tarii, datorita pozitiei sale geografice, conformatiei reliefului si altor factori de interferenta. Reteaua hidrografica - Dupa ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totala, varsandu-se in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe. Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre sunt mult mai bine reprezentate. Dintre lacurile aflate in lunca Dunarii, cele mai importante sunt: Jijila, Crapina, Racova, Rotund, Saon, Somova si Casla. Vegetatia prezinta cateva diferentieri teritoriale, legate de fondul general al climatului de stepa, de relieful deluros, de cel muntos al horstului dobrogean si de intinsele suprafete acvatice si de lunca. Zona stepei, destelenita in proportie de peste 95%, extinsa in partile de E si V ale judetului, include numeroase tipuri de pajisti xerofile, diferentiate in functie de speciile dominante, dintre care cele mai frecvente sunt paiusul (Festuca valesiaca), pelinita (Artemisia austriaca), barboasa (Bothriochloa ischaemum), firuta cu bulbi (Poa bulbosa), nagara (Stipa capillata) s.a. Pajistile de colilie si nagara, care caracterizau odinioara vegetatia de stepa, au disparut aproape total. Silvostepa, defrisata pe aproximativ 85% din suprafata, este reprezentata prin palcuri si raristi de stejar pufos (Quercus pubescens) si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) ce alterneaza cu pajisti stepice. La altitudini medii (150-250m) padurile scunde si dese de stejar pufos (Quercus pubescens), carpinita (Carpinus orientalis) si mojdrean (Fraxinus ornus) formeaza etajul padurilor submediteraneene, specific Dobrogei. Etajul padurilor balcanice este caracteristic pentru altitudinile de peste 250 m, fiind alcatuit indeosebi din paduri de gorun (Quercus petraea, Q.dalechampii, Q.polycarpa), in care sunt abundente teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestre) si unele elemente termofile, precum carpinita (Carpinus orientalis) si mojdreanul (Fraxinus ornus). Local, pe valea Luncavitei, apare si fagul (Fagus sylvatica, Fagus taurica). In lunca si Delta Dunarii sunt caracteristice padurile de plop (Populus nigra, P. alba) si salcie (Salix alba, S. fragilis), ce se dezvolta pe grinduri. O zona distincta o formeaza grindurile Letea si Caraorman din Delta fluvio-maritima, acoperite cu paduri compacte, numite de localnici "hasmacuri", in care predomina stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), frasinul pufos (Fraxinus pallisiae), plopul alb (Populus alba), in interiorul carora se dezvolta un strat dens de arbusti si numeroase plante agatatoare (Periploca graeca, Vitis sylvestris, Humulus lupulus s.a.). Pe dunele de nisip si in depresiunile dintre acestea, ce alterneaza cu fasiile de hasmacuri, vegetatia arbustiva este reprezentata prin salcia taratoare (Salix rosmarinifolia), catina alba (Hippophae rhamnoides), catina rosie (Tamarix ramosissima) s.a.. Tot in acest biotop, ca si pe nisipurile litorale, se dezvolta o vegetatie arenicola, alcatuita din elemente pontice si submediteraneene (Convolvulus persicus, Carex colchica, Eryngium maritimum, Ephedra distachya, Alyssum borzeanum s.a.). Stuful, care alcatuieste si formatiuni plutitoare numite plaur, formeaza vegetatia predominanta, caracteristica pentru peisajul Deltei Dunarii, la care se adauga cea acvatica, reprezentata indeosebi prin nufarul alb (Nymphaea alba) si cel galben (Nuphar lutea), foarfeca baltii (Stratiotes aloides), cornaciul (Trapa natans) s.a.
1. www.tulcea.insse.ro 2. www.primaria-tulcea.ro 3. www.cjtulcea.ro/ 4. http://elth.pub.ro/~mm/harti/Harti%20Judete/Harta%20Judetelor%20RO/TULCEA.JPG 5. http://apmtl-old.anpm.ro/upload/45358_CAPITOLUL%20I.%20PROFIL%20DE%20JUDET.pdf 6. Hontus Adelaida, Amenajarea agroturistica a teritoriului, Bucuresti, 2010
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
