Analiza caracterelor de exterior ale animalelor de fermă și exprimarea lor în categoria de valori ale biodiversității, ca reper pentru tehnologiile animale

1. Elemente de bază ale geneticii calitative și cantitative.

INTRODUCERE ȘI OBIECTIVE: Ingineria genetică insumează o multitudine de metode de lucru prin care se manipulează materialul genetic la nivel molecular și celular. În acest mod, se obțin microorganisme, plante și animale reprogramate genetic, în al căror genom sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la descendenți.

De asemenea, ingineria genetică este considerată ca fiind capabilă să precizeze cantitativ și calitativ capacitatea de biosinteză a celulelor de microorganisme, animale sau vegetale, în scopul obținerii unor produse utile.

Transmiterea caracterelor funcționează diferit pentru fiecare tip de caracter despre care vorbim. Astfel, trebuie să avem în vedere cele două caracteristici: calitative sau cantitative.

Caracterele calitative

- Reprezintă modul prin care se deosebesc indivizii între ei;

- Se prezintă sub forme alternante în majoritatea cazurilor, ele corespunzând variațiilor fenotipice discontinue (Pipernea, N., 1974);

- Nu este influențat de mediu;

- Sunt determinate de un număr mic de gene.

Caracterele cantitative ( sau metrice )

- Nu se pot separa pe specii distincte de fenotipuri, deci nu pot fi urmărite pe indivizi izolați;

- Acestea sunt urmarite pe grupe de indivizi care prezintă valori tipice ale caracterului de urmărit;

- Diferențele între indivizi sunt extrem de mici, variabilitatea fiind practic continuă și fiind reprezentate ca un șir ce are ca și caracteristici: o anumită amplitudine și o frecvență maximă a valorilor medii.

2. Caracterele resurselor genetice urmărite în ameliorare.

În fermele agroturistice regăsim două module de producție agricolă:

a) Modulul cu obținere a produselor de origine vegetală

Exemplu: fructe, legume, băututirle rezultate de origine vegetală

b) Modulul de productie de obținere a produselor de origine animală.

Exemplu: Produse din carne, lactate, ouă, lână, miere.

Există o mare diferență între compoziția chimică a produselor de origine vegetală și a celor de origine animală. Cu excepția laptelui, cele din urmă sunt aproape lipsite de glucide, dar sunt bogate în proteine și lipide.

Alimentele de origine vegetală sunt bogate în glucide, dar conțin mai puține proteine și lipide. La fel ca și alimentele de origine animală, nici alimentele de origine vegetală nu trebuie să lipsească dintr-o alimentație echilibrată.

În funcție de numeorși factori socio-economici, geografici, climatici etc, raportul dintre cele două module de producție agricolă este foarte diferit.

Agroturismul, reprezentând o formă de turism în care o persoană (sau un grup) se deplasează, cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural, se regăsește în special în zonele montane sau umede, adică locurile unde principalele interese sunt creșterea animalelor și piscicultura. Aceste resurse caracterizează fundamental fermele agroturistice ale României, fiind exemplificate de activitățile ce presupun păstoritul, creșterea ovinelor, bovinelor, caprinelor, porcinelor etc., elemente ce sunt bine cunoscute și menținute încă din istoria poporului român, alături desigur și de celelate specii zootehnice atât de răspândite în epoca actuală.

Astfel, vom analiza resursele genetice animale, elemente ce reprezintă fundamental fermele agroturistice din România și fără de care această categorie de turism nu ar fi putut exista.