Caracterizarea Tehnologica Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Specia Banane

Cuprins proiect Cum descarc?

CAP.1. CARACTERIZARE MORFOLOGICA SI TEHNOLOGICA A BANANIERULUI 4
1.1. Caracterizare botanica 4
1.2. Compozitia chimica a produsului si valoarea sa nutritiva, nutraceutica, medicinala si energetica 8
1.3. Arealele de cultura de pe glob 12
1.4. Caracterizare tehnologica 14
1.5. Soiurile cultivate si descrierea lor 15
1.6. Destinatia productiei si modalitati de valorificare a acesteia 18
1.7. Bolile si daunatorii specifici ai bananei 19
CAP.2. TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE A BANANELOR 21
2.1. Modalitati de recoltare 21
2.2. Presortarea 26
2.3. Depozitarea si pastrarea bananelor 26
2.4. Ambalarea 28
CAP.3. STANDARDELE DE COMERCIALIZARE A BANANELOR CONFORM DISPOZITIILOR EMISE DE COMISIA CODEX ALIMENTARIUS 29
3.1. Cerinte minime de calitate 29
3.2. Cerinte de maturitate 30
3.3. Categorii de calitate 30
3.4. Calibrarea 30
3.5. Tolerantele 31
3.6. Prezentarea produsului 31
3.7. Marcajul 32
CAP.4. PARTICULARITATI ALE DESFACERII BANANELOR IN RETEAUA COMERCIALA DIN MUNICIPIUL IASI 33
4.1. Categorii de spatii comerciale specializate in desfacerea produselor de legume si fructe 33
4.2. Perioada de valorificare a bananelor 37
4.3. Modul de prezentare (ambalare si preambalare) 39
4.4. Conditii de pastrare 39
4.5. Categorii de calitate aflate la vanzare 40
4.6. Corespondenta calitate-produs. Standarde de comercializare specifice produsului 
Bibliografie 44


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL 1 - CARACTERIZAREA MORFOLOGICA SI TEHNOLOGICA A BANANIERULUI
( Musa sapientum L., fam. Musaceae )
1.1. Caracterizare botanica
Bananierul sau bananul este cea mai importanta specie pomicola din zona tropicala, fiind deosebit de apreciat pe plan mondial. Genul Musa L. cuprinde peste 80 de specii originare din Asia de Sud si Asia de Sud-Est (India, Indochina, Malaiezia, China de Sud) dintre care unele sunt frecvent cultivate in regiunea inter-tropicala pentru fructele lor deosebit de gustoase (M. Paradisiaca, M. cavendish), a semintelor mari, comestibile, ca plante textile (M. textilis), dar majoritatea sunt folosite in scop ornamental (M. Basjoo Sieb, M. Rosacea Jacq etc.).
De- a lungul timpului, unele specii prin hibridari naturale si mutatii au dat nastere la forme noi. De exemplu, specia diploida Musa acuminata reprezinta genomul a numeroase clone diploide (bananul smochina), cu fructe foarte dulci, aromate, dar si hibrizi triploizi (M. sapientum L.,M. cavendish) care constituie baza sortimentului cultivat pentru export, fructele fiind gustoase, parfumate, bogate in glucide si lipsite de seminte.
Bananierul este o specie monocotiledonata, ierboasa, perena, viguroasa, cu inaltimea de 3-9 m. Sistemul radicular este reprezentat printr-un rizom subteran, puternic dezvoltat, voluminos, suculent, cu greutatea de 10-20 kg, in care sunt depozitate substante de rezerva. De pe rizom se formeaza numeroase radacini adventive, raspandite radiar in sol, majoritatea fiind situate la adancimea 20-70 cm. Mugurii adventivi ai rizomului evolueaza in drajoni care devin apoi tulpini florifere. Un rizom poate forma in timpul vietii sale 150 de drajoni (soiul Poyo), pana la 380-600 (soiul Seredy), care constituie un valoros material saditor. 
Tulpina este falsa, aparenta (pseudotulpina), formata din vaginele bine dezvoltate ale frunzelor, care se suprapun concentric,initial in jurul unei tulpini subterane, sunbtiri. La o planta se lasa in general 1-3 tulpini productive, care dupa fructificare se usuca. 
Frunzele sunt alterne, foarte mari, cu teci lungi, cilindrice, se acopera strans una pe alta, formand pseudotulpina plantei, deasupra careia se continua cu un petiol gros, lung de 30-50 cm si un limb simplu, gigant (2-4 m lungime si 0,6-0,9 m inaltime) de culoare verde deschis, penat nervat. Nervurile secundare sunt paralele si aproape perpendiculare pe cea principala,fapt ce permit franjurarea limbului de catre vant, fara ca fasiile formate sa se usuce. Aceasta particularitate este considerataca o adaptare la vanturile puternice, care altfel ar desradacina plantele. Pe o tulpina se formeaza succesiv 30-40 de frunze, dintre care numai 10-15 bucati terminale sunt active, cele bazale uscandu-se concomitent cu aparitia celor tinere. Frunzele apar la un interval de 6-17 zile, in functie de conditiile climatice,suprafata foliara a unei plante fiind de pana la 92 m2. Vernatia sau prefoliatia, adica modul in care se prezinta frunza in mugur, este convoluta, cu limbul rasucit in forma de tigara.
Inflorescenta apare in varful pseudotulpinilor in varsta de 7-9 luni in tinuturile tropicale si de pana la 18 luni in cele subtropicale. Ea se formeaza din mugurul terminal al tulpinei subterane si creste prin tubul alcatuit de tecile frunzelor (in centrul tulpinei false), avand un petiol lung, neted, neramificat, care urca pana deasupra coloanei de frunze. Inflorescenta este spiciforma, spadice nutant, la inceput acoperita cu bractei verzi sau rosii- violacei. Pe masura ce florile se dezvolta, bracteele se curbeaza spre exterior, incepand cu cele bazale. Bananul are cea mai mare inflorecenta, insumand pana la 19.000 de flori, unisexat monoice si hermafrodite, sterile. (figura 1.1)


Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Tehnologica Standardele de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Specia Banane.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!