Conservele de peste

Cuprins proiect Cum descarc?

INTRODUCERE  2
PARTEA I - PARTEA TEORETICA 3
CAPITOLUL I
GENERALITATI PRIVIND IMPORTANTA ECONOMICA SI ALIMENTARA A PESTELUI SI PREPARATELOR DIN PESTE 
3
I.1.Importanta alimentara si economica  3
I.2.Compozitia chimica a pestelui 6
I.3.Asigurarea si garantarea calitatii pestelui, semiconservelor si conservelor din peste.6
CAPITOLUL II
ANALIZA GENERALA A PIETEI DE PESTE SI A PRODUSELOR DIN PESTE IN ROMANIA  
10
II.1.Piata productiei de peste si consumul de peste in Romania 10
II.2.Politici structurale in domeniul ofertei si controlul resurselor piscicole 12
II.3.Obiective si prioritati urmarite in strategia de dezvoltare a filierei de piata a produselor pescaresti  
14
CAPITOLUL III
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - ABORDARE TEORETICA 
19
III.1. Dimensiuni, concepte si notiuni privind comportamentul consumatorului 19
III.2. Definirea comportamentului consumatorului 23
III.3. Motivatia si atitudinea - variabile in reactia comportamentala a consumatorului 29
PARTEA A II-A PRACTICA  35
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA DE CERCETARE 
35
IV.1. Alegerea temei de cercetare si stabilirea ipotezelor de cercetare 35
IV.2. Abordarea cercetarii, metoda si design-ul de cercetare 35
IV.3. Colectarea datelor, constituirea chestionarului si metoda de analiza utilizata 36
CAPITOLUL V
CERCETAREA OBICEIURILOR DE CONSUM SI CUMPARARE ALE PESTELUI SI PRODUSELOR DIN PESTE IN JUDETUL BIHOR 
37
V.1.Incidenta, frecventa si profilul consumatorilor de peste si produse din peste 37
V.2. Motivele si criteriile de cumparare a pestelui si produselor din peste 40
V.3. Locul de achizitie a pestelui si produselor din peste 44
CONCLUZII  47
BIBLIOGRAFIE  49
ANEXE  52


Extras din proiect Cum descarc?

Studii recente privind media consumului anual de peste in Uniunea Europeana arata ca un spaniol, de exemplu, mananca aproape 40 de kilograme de peste pe an, pe cand Romania este la coada clasamentului cu o medie de sub 6 kilograme. 
O familie din Romania consuma, in medie, o masa de peste la trei saptamani. In prezent, romanii mananca putin peste 6 kilograme de peste per capita anual, iar la polul opus se situeaza tari ca Spania (40 de kg de peste/capita anual) si Franta (38 de kg/capita anual. Daca romanul prins in statistici va ajunge sa consume, in medie, 18 kilograme de peste pe an, valoarea pietei locale de peste si produse de pescarie va creste de la 350 de milioane de euro, cat este estimata acum, la 1 miliard de euro, in 2021. 
Studiile pe teme de nutritie arata ca intr-o dieta echilibrata trebuie sa se regaseasca proteine, glucide, vitamine, minerale si grasimi, toate in proportii moderate. Pentru a corecta in proportie de 100% dezechilibrul actual, ar trebui ca romanii sa ia cam doua mese de peste sau fructe de mare pe saptamana.
 "Rezistenta la consumul de peste isi are radacinile si in faptul ca Romania este o tara continentala, care nu are o traditie de a manca peste si fructe de mare. In tara noastra inca se mai asociaza pestele cu perioada de post sau cu o dieta dedicata strict copiilor sau persoanelor care trebuie sa urmeze un regim alimentar", a declarat directorul general al Romfood Trading, Cristian Darmanescu. 
"Pestele este o resursa de proteine curate. Pentru o dieta echilibrata, ar trebui ca romanii sa ia cam doua mese de peste sau fructe de mare pe saptamana. Conform statisticilor, in acest moment in Romania se consuma, in medie, o masa de peste la trei saptamani, ceea ce este extrem de putin", subliniaza Cristian Darmanescu. In Romania exista aproape o mie de societati comerciale care lucreaza in domeniul acvaculturii. Cercetatorii vor ca, prin intermediul Ministerului Agriculturii si a Autoritatii Nationale de Pescuit si Acvacultura, sa poata colabora cu ele, astfel incat, intr-un an si jumatate - cat va dura proiectul, sa poata face in toata tara cat mai multe pescarii. Mai ramane o singura problema: pretul.
PARTEA I - PARTEA TEORETICA
CAPITOLUL I. GENERALITATI PRIVIND IMPORTANTA ECONOMICA SI ALIMENTARA A PESTELUI SI PREPARATELOR DIN PESTE
I.1.Importanta alimentara si economica
Sistemul mondial al produselor marii prezinta o specificitate marcata, comparativ cu pietele altor produse alimentare.
Spre exemplu, rezultatele pescuitului nu sunt previzibile precum cele din agricultura; pietele sunt in mod particular diversificate; oferta este adeseori prea fractionata, dispersa si deseori ea este cea care modeleaza cererea.
In ultima jumatate de secol productia mondiala a crescut de 5 ori, ajungand astazi la aproximativ 110 mil. tone, din care 86% peste, 9% moluste si 5% crustacee. Dar ea se concentreaza inca asupra unor specii, regiuni geografice (Pacificul) si tari ( China, Japonia).In ciuda imensitatii oceanelor, produsele marii nu asigura decat 16% din proteinele de origine animala, iar cererea pe locuitor creste in permanenta. Alimentatia umana absoarbe  3/4  din productie, 1/3 sub forma de produse proaspete, 1/3 sub forma de produse congelate si restul sub forma de produse uscate, afumate sau sarate.Consumul mediu pe locuitor atinge 12 kg/an. El este de 3 ori mai mare in tarile bogate decat in cele sarace; de 3 ori mai ridicat in Japonia fata de Europa sau chiar America de Nord. In Europa consumul pe locuitor variaza intre 8,5 kg/an in Tarile de Jos si 43 kg/an in Portugalia. Consumul ramane redus in tarile Europei de Est si in ansamblul lumii a treia, cu mici exceptii.
Comertul mondial cu produse ale marii cunoste o perioada de expansiune; ca valoare, schimburile internationale se situeaza in jur de 40 miliarde $.Principalii exportatori sunt: SUA, Canada, Thailanda, Danemarca, Norvegia, Coreea de Sud, iar principalii importatori: Japonia, SUA, Franta, Italia, Spania, Anglia.In marile si oceanele lumii exista mai mult de 20.000 de specii de peste, din care aproximativ 1.000 pot servi alimentatiei umane, dar pentru consum sunt utilizate circa 100 specii care traiesc in general in bancuri mari si care reprezinta 2/3 din productia mondiala. In Romania, din cele cca. 200 de specii existente in Marea Neagra si in ape dulci, se valorifica in jur de 30 de specii.
Pestele reprezinta unul dintre alimentele importante pentru hrana omului, deoarece are o carne gustoasa si usor asimilabila.Princilalele famili de pesti cu impotanta economica in comertul international sunt: Acipenseridae, Clupeidae, Thunidae, Salmonidae, Gadidae.Din familia Acipenseriadae fac parte: sturionii, morunul, nisetrul, pastruga si cega. Sturionii se caracterizeaza prin schelet osos format din placi, in mare parte cartilaginos, au carne cu valoare nuritiva si organoleptic ridicata, au randament mare la prelucrare, iar icrele lor (icre negre) sunt printre cele mai apreciate si valoroase.Din familia Clupeidae fac parte scrumbiile si sardinele.Scrumbiile traiesc in bancuri in apele de suprafata din aproape toate oceanele. Au fost considerate "una din acele productii natural care decid destinul imperiilor". Scrumbiile au dominat economia Europei de Nord timp de 50 de ani. Hamburgul a inflorit datorita pescuitului acestei specii. Actualmente pescuitul scrumbiilor este larg practicat de Norvegia, Canada, etc. Sardinele (din Australia, din Pacific) traiesc in ape temperate. Trei tari ( Japonia, Chile si Peru) domina produtia cu doua specii principale: sardine de Japonia si sardine de Chile. Expluatatrea sardinelor in Europa (India, Indonezia) ramane secundara. Tonul (familia Thunidae) depaseste 4,2 mil. tone/an. Principalele varietati pescuite sunt tonul rosu si tonul tropical. Piata tonului se divide in doua compartimente: acela al tonului proaspat si congelat (dominant) si cel al tonului in conserve. Caracterizata prin cativa clienti si numerosi ofertanti (Coreea de Sud, Taiwan, UE, SUA, Thailanda, Indonezia, Mexic), piata tonului este o piata a negociatorilor, intr-o structura spot (80% din schimburi), puternic industrializata, dependent de dolar, ca moneda de referinta. Din familia Salmonidae fac parte pastravul de munte, pastravul curcubeu si somonul care cresc in apele de munte repezi si reci, au carne foarte fina si gustoasa, fara oase intramusculare. 
Productia mondiala de somon este estimata la 1,1 mil. tone, un sfert provenind din crescatorii ce au cunoscut in ultimii ani o dezvoltare spectaculoasa, mai ales in Norvegia si Anglia, dar si in Canada, Japonia, Chile. In acelasi timp,cererea si schimburile mondiale progreseaza rapid. Astfel, Norvegia isi sporeste exporturile cu 1/5 in valoare spre CEE, Europa de Est, iar SUA export in principal in Japonia.Produsul cel mai apreciat - somon afumat - se produce in cantitati foarte mari in Europa (40.000 tone), Japonia (7.400 tone) si SUA (4.200 tone), francezii ramanand cei mai mari consumatori (20.000 tone).
Mai putin dinamica, piata conservelor de somon (57.000 tone) este dominata de Anglia ce importa in principal in SUA.


Fisiere in arhiva (1):

  • Conservele de peste.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.	Adascalitei Virgil, 1996, Tehnici promotionale fundamentate, Ed. Universitatii, Brasov
2.	Alexa Constantin, 1990, Transporturi si expeditii internationale, A. S. E. Bucuresti
3.	Ajzen, I., 2005, Attitudes, Personality And Behaviour .Second Edition.Open Unievrsity Press, McGraw-Hill Education. 
4.	Ajzen, I., 2005, Attitudes, Personality and Behaviour.Berkshire England:Open Unievrsity Press, McGraw-Hill Education.E-book
5.	Banu C., coordonator, 1998, Manualul inginerului de industrie alimentara. Vol. I si II, Ed Tehnica, Bucuresti
6.	Banu C., coordonator, 2000, Aditivi si ingrediente pentru industria alimentara, Editura Tehnica, Bucuresti
7.	Banu C., coordonator, 2010, Alimente functionale, suplimente alimentare si plante medicinale, Editura Asab, Bucuresti
8.	Banu C., coordonator, 2009, Alimentatie pentru sanatate, Editura Asab, Bucuresti
9.	Balaure Virgil (coordonator), Adascalitei Virgil, Balan Carmen, Boboc Sefan, Catoiu Iacob, Olteanu Valerica, Pop Nicolae Al., Teodorescu Nicolae, 2003, Marketing, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti
10.	Catoiu Iacob, Teodorescu Nicolae, 2004, Comportamentul consumatorului, editia a II-a, revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti
11.	Chiran A., Gandu E., Banu A., Ciobotaru E., 2003, Marketing agroalimentar, Editura Pim, Iasi
12.	Chiran A. (coordator), 2004, Piata produselor agricole si agroalimentare - abordare teoretica si practica, Editura Ceres, Bucuresti, ISBN 973-40-0636-3
13.	Chiran Aurel, Elena Gindu, Andy-Felix Jitareanu, 2015, Strategii de marketing agrar, Editura Pim, Iasi
14.	Constantin, Marian, 2006, Marketing: Filiera si piata productiei animaliere, Editura AgroTehnica, Bucuresti 
15.	Diaconescu M., 2005, Marketing agroalimentar, Editura Universitara, Bucuresti
16.	Diaconescu I., D. Ardelean, M. Diaconescu, 2007, Merceologie alimentara: calitate si siguranta, Editura Universitara, Bucuresti
17.	Dona I., Politici Agricole, 2000, Editura Semne, Bucuresti
18.	Donaldson Bill, 2001, Managementul vanzarilor. Teorie si practica, Editura Codecs, Bucuresti
1.	Epure Manuela, 2001, Programe de marketing, Editura Fundatiei ,,Romania de maine", Bucuresti
19.	Florescu C. (coordonator), 1992, Marketing, Editura Marketer, Bucuresti
20.	Florescu C. (coordonator), 1997, Marketing, Editura Independenta Economica, Bucuresti


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!