Cultură intesiva de piersic 65 ha

19 pagini
Agronomie

Îndrumător: Prof.dr.Viorel Mitre

Cuprins proiect Cum descarc?

Infiintarea unei plantatii pomicole de par 
CAPITOLUL I INFORMATII GENERALE PRIVIND CULTURA MARULUI 
1. Importanta culturii ... . 3
2. Originea si raspandirea marului ... .. .. 4
3. Situatia culturi parului in Romania si pe plan mondial . 4
CAPITOLUL II STUDIUL CONDITIILOR NATURALE SI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITATII 
1. Situatia geografica si administrativa.. ... 5
2. Studiul climatic .. 6
3.
4.
5.
Studiul pedologic ...
Studiul vegetatiei ...
Studiul economic si social . 8
10
11
CAPITOLUL III
1. Prezentarea soiurilor . 12
CAPITOLUL IV
1. Masinile si utilajele folosite in plantatie .. 13
CAPITOLUL V CALCULUL SUPRAFETEI SI PARCELAREA
1. Desenul 17
2. Calculul suprafetei ocupate . 17
3. Calculul suprafetei parcelelor . 18
4. Tabelul dispuneti soiurilor pe parcele . 19
5. Costul materialului saditor .. 19

Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL I
1.Importanta culturii
Piersicul este o specie pomicola valoroasa datorita: insusirilor alimentare, terapeutice si tehnologice ale fructelor, particularitatilor biologice ale pomilor
Fructele pot fi consumate in stare proaspata sau prelucrata sub forma de gem, compot, nectar, fructe deshidratate, bauturi racoritoare, distilate.
Piersicile sunt recomandate in alimentatia bolnavilor de ficat, rinichi, arteroscleroza si obezitate.
Piersicul are si alte avantaje care justifica extinderea lui in cultura cum sunt:
-  pomii intra repede pe rod,
-  produc mult si constant an de an,
-  in caz de accidente climatice se refac usor
Fructele contin:
82-91% apa, 17-18 g substanta uscata, 5-12 g zahar total, 0,3-1,4 g aciditate titrabila, exprimata in acid malic, 0,4-1,3 g proteine, 0,2-0,7 g pectine, 0,02-0,4 g tanoide, 0,3-0,7 g cenusa.
Dintre glucide: glucoza 1,47%, fructoza 1,0%, zaharoza 6,6%.
Continutul in vitamine este reprezentat de acid ascorbic 5-8 mg/100 g, vitamina B1 (0,03), B2 (0,05), B6 (0,90), A (0,30), E (0,43) mg/100 g.
Dintre elementele minerale, dupa L.Randoin contin:
230 mg/100 g K;
22 mg/100 g P;
10 mg/100 g Mg;
8 mg/100 g Ca;
2 mg/100 g Na;
0,6 mg/100 g Mn;
0,4 mg/100 g Fe;
0,05 mg/100 g Cu;
0,02 mg/100 g Zn.
Valoarea energetica este de 29,0-64,0 Kcal%.
2.Originea si raspandirea
Piersicul este originar din China, unde creste spontan si astazi.
Dupa datele Anuarului Statistic FAO, productia mondiala de piersici si nectarine a crescut de la 9.323 mii tone media anilor 1989-1991 la 18.728 mii tone, media anilor 2005-2006, la peste 22 milioane tone in 2014.
3.Situatia culturii pe plan mondial si in tara noastra.
Extinderea acestei culturi a fost favorizata in principal de plasticitatea ecologica, fructificarea timpurie si constanta, care o deosebeste fundamental de celelalte specii pomicole din climatul temperat.
Pana in anul 2002 suprafata plantata cu piersic si nectarin a crescut constsnt, de la 1.563.535 ha in 1993 la 189.347 ha. In anul urmator, 2003, cultura piersicului ocupa o suprafata redusa cu 35,99% (1.421.151 ha), in schimb productia de fructe a inregistrat o crestere importanta fata de anul 2002 atingand un nivel maxim de 14.787.539 tone, ceea ce inseamna un plus de crestere de 7,03% . Prin diminuarea suprafetei plantate si cresterea recoltelor, productia medie pe hectar a inregistrat o crestere de la 6,42 ton (media pe 10 ani) la 10,40 tone (in anul 2003). La nivel mondial cele mai mici recolte pe ha s-au obtinut in anul 1988 (5,89 tone) iar cele mai mari in anul 1993 (6,93 tone) si in 1994 (6,89 tone).
Productia de piersici dependenta de suprafata cultivata, conditiile de mediu si tehnologia de cultura, a urmat o curba descendenta, inregistrand valori minime in anul 1995 (13.402 tone) si in 2002 (15.000 tone). Desi suprafat plantata s-a redus productia de piersic si nectarin a crescut la 17.960 tone. Productia medie pe ha inregistrata in perioada 1991- 2003 a fost de 4,51 tone/ha, cu un maxim de 7,30 tone /ha (1995) si 6,20 t/ha (2003).
CAPITOLUL II
STUDIUL CONDITIILOR NATURALE SI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITATII
1. SITUATIA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A UNITATII
Municipiul Zalau este situat in zona centrala a judetului Salaj, in bazinul hidrografic al raului Zalau, la contactul depresiunii cu acelasi nume si culmea Mesesului.[11] Cu o suprafata totala de 90,09 km2, teritoriul administrativ al municipiului include si localitatea Stana.
Zalau este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum -  cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea de nord-vest a provinciei romane Dacia. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii". Azi, municipiul Zalau, situat pe axa Cluj-Napoca- Satu Mare- Petea, DN1F- E81, este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de Vest.