INTRODUCERE CAPITOLUL I - Cadrul natural CAPITOLUL II - Masuri de imbunatatire a pajistilor 2.1. Masuri de suprafata 2.2. Masuri radicale CAPITOLUL III - Infiintarea de pajisti temporare in locul pajistilor permanente degradate CAPITOLUL IV - Folosirea pajistilor prin pasunat 4.1. Sisteme de pasunat 4.2. Tehnica pasunatului 4.3. Masuri pentru organizarea pasunatului rational CAPITOLUL V - Aplicatii practice BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Pajistea reprezinta suprafata de teren cu vegetatie ierboasa permanenta, alcatuita din specii ce apartin mai multor familii de plante, in special gramineele si leguminoasele perene, folosite ca nutret sau pentru pasunat. Pajistile reprezinta: mijlocul cel mai ieftin de prevenire si combatere a eroziunii solului, imbunatatirea structurii si fertilitatii solului, habitatul si sursa de hrana pentru animale salbatice, sursa foarte ieftina de si de calitate superioara de furaje, ofera conditii dintre cele mai bune de recreare, de refacere a fortelor de munca ale oamenilor. Pajistile se pot clasifica in pajisti naturale si temporare. La randul lor pajistile naturale se clasifica in: pajisti naturale primare, pajisti naturale secundare. Pajistile naturale primare sunt reprezentate de pampas argentiniana, stepa ruseasca, savana africana, marile campii americane, cu ierburi scunde, preeria cu ierburi inalte, tundra nordica, si tundra de altitudine. In Romania, pajistile naturale primare sunt reprezentate prin ochiurile de stepa din nord - estul tarii si prin pajistile alpine, suprafata lor fiind aproximativ 100000 ha. Pajistile secundare formate pe locul fostelor paduri defrisate de om, supuse in continuare influentei activitatii omului si factorilor naturali, fapt ce a dus la o mare diversificare sub aspect floristic, ocupa cea mai mare parte a pajistilor naturale. In tara noastra pajistile din aceasta categorie sunt raspandite de la nivelul marii la etajul subalpin pe o suprafata de peste 4,7 milioane hectare. Pajistile temporare cunoscute sub denumirea de pajisti artificiale, pajisti cultivate sau pajisti semanate sunt suprafete de teren de regula arabile, care se insamanteaza cu specii furajere perene (graminee si leguminoase) in amestec sau singure. Aceste pajisti se infiinteaza si in locul pajistilor permanente degradate, dupa destelenire si insamantarea amestecului de seminte de semanat. CAPITOLUL I: Cadrul natural 1.1 Asezare geografica Studiile au fost efecutate in cadrul Fermei Ezareni. Aceasta este o unitate cu functionare multipla, asigurand baza materiala si tehnica pentru inglobarea invatamantului superior agricol in cercetare si productie, fiind subordonata Facultatii de Agricultura, reprezinta baza materiala pentru procesul de invatamant instruirea practica a studentilor, organizarea campurilor didactice si activitatii experimentale in cazul contractelor de cercetare stiintifica. Unitatea apartine Statiunii Didactice a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara ,,Ion Ionescu de la Brad" din Iasi functionand pe principul gestiunii economice interne, fiind organizata pe sectoare de productie si servire. Unitatea are o suprafata de 122,4 ha si se afla situata la 7,5 km sud - vest de Municipiul Iasi. Sub aspect administrativ apartine comunei Miroslava din judetul Iasi si invecineaza cu urmatoarele unitati: - La Nord - terenurile Asociatiei Miroslava, Ocolul Silvic Ciurea si S.C. Miroslava S.A. - la Vest - S.C. Miroslava S.A. - la Sud - S.C. Miroslava S.A. si lacul Ezareni. - la Est - S.C. Miroslava S.A. si Statiunea de Cercetare Pomicola Iasi. Din punct de vedere al asezarii geografice, ferma Ezareni se incadreaza intre coordonatele 47?05' - 47?10' latitudine nordica si 27?28' - 27?33' longitudine estica, fiind asezata in extremitatea sud - vestica a Campiei Moldovei cunoscuta sub denumirea de "Campia Jijiei inferioare si a Bahluiului". 1.2. Geomorfologia zonei Relieful actual al teritoriului Fermei Ezareni se integreaza in aspectul geostructural general al Campiei Moldovei, amplasata din punct de vedere structural pe o unitate de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca, care reprezinta continuarea pe teritoriul tarii noastre a Platformei Ruse. Aceasta platforma depaseste limitele regiunii Campiei Moldovei, intinzandu-se spre vest pana dincolo de valea Siretului, iar spre sud pana catre Barlad si Murgeni. Ea este formata din doua etaje structurale principale, si anume: un etaj inferior, precambrian, constituit in general din roci cristaline, cutate si un etaj superior, postproterozoic, cu o grosime de peste 1 000 m, care cuprinde sedimente ordoviciene, siluriene, cretacice, eocene si neogene, necutate, cu importante discordante stratigrafice intre ele (Bacauanu V.,1968). Aspectul geomorfologic al Campiei Moldovei este caracterizat printr-o suprafata valurita, cu interfluvii colinare si deluroase, sub forma de platouri joase ale caror altitudini se repeta. Cea mai mare parte din suprafata fermei cuprinde platouri largi cu altitudini medii de 100 - 140 m si pante de 2 - 4%, platouri marginite de versantii cu pante maxime de 10 - 16%. Altitudinea cea mai mare este de 170 m (Dealul Nucului), iar cea mai mica de 60 m, apartine vaii Paraului Ezareni. Teritoriul fermei cuprinde formatiuni geologice apartinand Sarmatianului mediu, constituite in principal din argila si marna la care se mai adauga depozitele cuaternare formate din aluviuni argilo - nisipoase, nisipuri, prundisuri si luturi loessoide in lungul vailor. Pe toti versantii se pot vedea consecintele proceselor geologice din timpul eroziunii, a surparilor si a alunecarilor, care modifica intr-un ritm accelerat profilul microreliefului.
1. ONOSIE T., JITAREANU G., "AGROTEHNICA"-2000 2. VINTU V. - 2003 - "CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR FURAJERE" SUPORT CURS I.D. 3. IONEL A., VANTU V., SAMUIL C. "CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR FURAJERE" - INDUMATOR DE LUCRARI PRACTICE 4. www.revista-ferma.ro 5. www.recolta.eu
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
