Infiintarea unei Plantatii de Vita de Vie pentru Vinurile Albe de Calitate Superioara in Centrul Viticol Valea Calugareasca din Podgoria Dealul Mare

Extras din proiect Cum descarc?

MEMORIUL DESCRIPTIV
Scurt istoric
Pe teritoriul tarii noastre vita de vie se cultiva din comuna primitiva si anume din neoliticul mijlociu. In antichitate geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie, care, in secolul II-I i. Hr. era raspandita pe intreg teritoriul tarii noastre de astazi. Situatia infloritoare a viticulturii si comertul dezvoltat cu vin presupune existenta unor soiuri valoroase si a unor podgorii capabile sa valorifice insusirile calitative ale soiurilor cultivate. In decursul timpului sortimentele s-au statornicit pe podgorii, ajungandu-se ca, in momentul invaziei filoxerei, ele sa fie reprezentate in fiecare areal viticol printr-un numar restrans de soiuri, care imprimau un specific deosebit calitatii vinurilor.
In Dealul Mare era impamantenit sortimentul constituit din Basicata, Gordin, Braghina si Tamaioasa Romaneasca, precum si cel pentru vinuri rosii format din Negru Moale si Negru Vartos (Gh. Nicoleanu 1900). Ca urmare a dezvoltarii impetuoase a fortelor de productie, capitalismul a inviorat extinderea viticulturii si in tara noastra, stimuland precuparea pentru introducerea in cultura a unor soiuri staine, recunoscute pentru calitatea productiei. In aceste conditii (incepand cu anul 1860) in viticultura si-au facut aparitia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt: Aligote, Cabernet Sauvignon, Chasselas Dore, Chasselas Roz, Muscat Hamburg si altele. In cadrul soiurilor pentru vin, la nivelul anului 1979, cea mai mare pondere o detinea soiul Feteasca Alba (16,9 %), apoi Riesling Italian (15,1 %), Feteasca Regala (11,1 %) si Aligote (7,6 %), care insemnau cca. jumatate (50,7 %) din suprafata ocupata de soiuri in plantatii pure. In cadrul raporturilor dintre diferitele directii de productie, soiurile pentru vinuri albe detineau 67,3 %.
Podgoria Dealul Mare
Podgoria Dealul Mare are o veche si o bogata traditie viticola. Ocupa zona dealurilor Carpatilor Meridionali, delimitata de apa Teleajanului si de cea a Buzaului. Include cel mai mare numar de centre viticole, care sunt: Boldesti (322 m), Valea Calugareasca (224 m), Urlati-Ceptura (244 m), Tohani (222 m), Cricov (353 m), toate situate in judetul Prahova si centrele din Breaza si judetul Buzau: Pietroasa (226 m), Merei (192 m), Zolesti (191 m). Detine un numar mare de plaiuri cum sunt: Seciu (centrul viticol Boldesti), Valea Popii, Valea Saraca, Valea Mantei, Valea Poenii, Valea Nicovani, Valea Ursoi, Valea Larga, Valea Mieilor, Chitorani, Valea Orlei (centrul viticol Valea Calugareasca), Orzoaia, Valea Nucelului, Valea Crangului, Valea Seiman, Malu Rosu, Soimesti, Rotari (centrul viticol Urlati-Ceptura), Gura Vadului, Perusani, Varful cu Dor, Jugureni, Calugareni, Greceanca, Naieni, Fintesti (centrul viticol Breaza), Dealu Istrita, Saranga, Cirlesti (centrul viticol Pietroasa), Dealul Viei, Izvorul Dulce, Valea Teancului, Gura Saretii (centrul viticol Merei), Vernesti, Niscov (centrul viticol Zoresti).
Lungimea acestei podgorii (aproape 70 km), cat si orografia variata genereaza numeroase diferentieri ecoclimatice. Ca linie generala, resursele termice cresc catre Pietroasa-Buzau, atat spre Boldesti, cat si dinpre Zoresti. Aceasta dinamica se coreleaza negativ cu resursele hidrice, conferand centrului Pietroasa-Buzau o situatie cu totul specifica. La aceasta contribuie varietatea mare a conditiilor orografice, cu un numar mare de vai (Valea Calugareasca, Valea Poenii, Valea Mieilor, etc), care prezinta versanti protejati impotriva temperaturilor scazute din timpul iernii. In aceste conditii, dupa datele de la Valea Calugareasca si Pietroasa-Buzau, frecventa temperaturilor minime absolute nocive pentru vita de vie este una dintre cele mai mici.
Litologia este variat alcatuita din marne sarmatiene si helvetiene, calcare oolitice sarmatiene, argile livantile si depozite loessoide pleistocene. Sedimentele de solificare rezultate din debrarea "in situ" sau din remanierea materialelor parentale sunt in cea mai mare parte argiloase sau luto-argiloase, carbonatice, exceptand depozitele de terasa din partea de vest a podgoriei. Solurile reprezentate pentru aceasta podgorie sunt: cernoziomurile, cernozimurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale, solurile brun-roscate, solurile brun-luvice, planosolurile, regosolurile, caluvisolurile si solurile antropice (C. Oancea si colab. 1983/a). Toate aceste tipuri si subtipuri de sol au, in general, o favorabilitate ridicata pentru viticultura. Fac exceptie solurile cu un continut mai mare de 5% in carbonat de calciu (Ca CO3) activ, de tipul regosolurilor, solurilor antropice regosolice sau depozite litologice excesiv carbonatice scoase la suprafata.
Exceptand centrele viticole Boldesti, Cricov si Breaza, toate celelalte sase centre prezinta conditii foarte fvorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri rosii superioare (Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Pinot Gris, Merlot si Burgund mare). In afara de centrul viticol Cricov, in toate celelalte opt centre viticole se cultiva soiuri pentru vinuri albe de calitate superioara (Feteasca Alba, Riesling Italian, Pinot gris, Sauvignon, Fetesca Regala si Muscat Ottonel). Un loc aparte revine soiului Grasa de Cotnari, cultivat la Pietroasa-Buzau, unde si-a gasit o a doua patrie. Centrele viticole Pietroasa-Buzau si Breaza se remarca, de asemenea, prin conditiile foarte favorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri aromate de calitate superioara (Tamiioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin si Muscat Ottonel). Un singur centru viticol (Cricov) este producator al unor vinuri albe de consum curent (din soiurile Feteasca Alba, Feteasca Regala, Muscat Ottonel). Cele noua centre ale acestei regiuni viticole detin aptitudini diferite privind cultura soiurilor pentru masa cu maturarea boabelor I epocile II-IV. Astfel, la Boldesti si Cricov dau rezultate bune numai la soiurile din epocile de maturare III-IV (Chasselas dore + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Coarna neagra), ultimul fiind renumit si pentru cultura soiulul Bicane, destinat pastrarii in timpul iernii. La Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura si Tohani conditiile ecologice sunt propice pentru cultura soiurilor din epocile III-IV (Chaseelas dore + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali);la Zoresti se adauga soiul Coarna Neagra; la Merei spectrul conveierului varietal s-a extins cu soiul Italia, iar la Breaza si Pietroasa-Buzau se cultiva soiul timpuriu Cardinal.


Fisiere in arhiva (1):

  • Infiintarea unei Plantatii de Vita de Vie pentru Vinurile Albe de Calitate Superioara in Centrul Viticol Valea Calugareasca din Podgoria Dealul Mare.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!