Musetelul si Usturoiul

Cuprins proiect Cum descarc?

1.STUDIU DE LITERATURA.4
1.1 Consideratii generale privind plantele medicinale.4
1.2 Recoltarea, uscarea si pastrarea plantelor medicinale.5
2.CARACTERIZAREA PLANTEI STUDIATE.8
2.1 Musetel. Consideratii generale.8
2.2 Ecologie, raspindire in flora spontana si zonare in cultura.10
2.3 Tehnologia de cultura a musetelului.11
2.4 Bolile, daunatorii si mijloacele de combatere.16
2.5 Recoltarea produsului din flora spontana.16
2.6 Pregatirea produsului in vederea prelucrarii.16
2.7 Compozitia chimica a musetelului.18
2.8 Actiune farmacodinamica - utilizari terapeutice.20
2.9 Utilizarea musetelului in cosmetica.23
3.Usturoiul.25
4. Bibliografie.41


Extras din proiect Cum descarc?

1. STUDIU DE LITERATURA
1.1 Consideratii generale privind plantele medicinale.
In trecuturile indepartate ale existentei omului pe Terra, regnul vegetal a constituit principala sursa de supravietuire, atat in ceea ce priveste alimentatia, cat si vindecarea bolilor. La inceput prin instinct, apoi prin experienta, iar mai tarziu prin cunoastere, omul a stiut sa selecteze din multitudinea de specii ale lumii vegetale, acele specii care s-au dovedit a fi mai utile pentru el. Plantele sunt o sursa foarte bogata de compusi activi terapeutic, precum si de coloranti, antibiotice, vitamine, acizi organici, glicozizi, aminoacizi, proteine si alte substante de importanta deosebita pentru viata omului. Substantele oraganice sintetizate si substantele anorganice acumulate in plante au o actiune farmacodinamica incontestabil mai benefica decat a multor medicamente. Aproape 12% dintre speciile autohtone sunt folosite in medicina traditionala si stiintifica.
Astazi, exista un interes deosebit in randul oamenilor de stiinta pentru valorificarea superioara a compusilor activi din diferite materiale vegetale, perfectionandu-se tot mai multe tehnici de separare si purificare a acestore din plante, pentru a fi utilizate in industria alimentara, farmaceutica si cosmetica, precum si in naturaoterapie.
Compusii chimici carora se datoreaza proprietatile terapeutice, alimentare etc., ale diferitelor plante, se numesc principii active. Produsul vegetal (oragnul plantei) cel mai bogat in principii active si care se foloseste in diferite scopuri, se numeste drog. 
Principiile terapeutic active fac parte din compozitia chimica a plantelor. Cele doua notiuni: cea de compozitie chimica (ansamblul compusilor chimici care se gasesc intr-un drog) si cea de princiu activ, nu se suprapun. Din compozitia chimica fac parte numerosi compusi dintre care insa, numai o parte prezinta interes. Multe grupe de substante se gasesc in fiecare organism viu: proteine, lipide, glucide, substante minerale. Aceste substante ne intereseaza in calitate de principii active numai atunci cand se formeaza intr-un procent mare, respectiv daca prezenta lor poate explica valoarea unui produs.
Majoritatea principiilor active sunt insa substante mai rar intalnite in lumea vegetala, fiind in multe cazuri caracteristice unei grupe sau unei specii de plante. De exemplu, in bobocii de salcam japonez (Sophora japonica) se gaseste in procent mare (>=12%): rutozida, o glicozida flavonoidica, iar din acest motiv, acesti boboci servesc la obtinerea la scara industriala a acestei substante medicamentoase, cu proprietati de vitamina P. Celelalte substante din compozitia chimica a produsului nu prezinta interes. In alte cazuri, in produsul vegetal se gaseste un complex de compusi inruditi. Astfel, de exemplu, din rizomii de feriga (Dryopteris filix-mas) se obtine totalul de derivati floroglucinici folositi pana nu de mult datorita proprietatilor lor antihelmintice.
Exista mai multe plante in care mai multi compusi de structuri diferite, formeaza impreuna principiul activ, mai exact un complex heterogen de substante care contribuie la asigurarea efectului dorit. Acesta este si cazul plantei de sunatoare, unde rolul de principiu activ, in partile aeriene ale plantei, il joaca trei categorii de substante diferite: derivati flavonoidici galbeni, cu structura fenil- benzo- piranica, coloranti rosii cu structura antracenica si compusi vosati, terpenoidici care alcatuiesc impreuna uleiul volatil al acestei specii.
Principiile active apartin tuturor claselor de compusi naturali. Actiunea lor este legata de structura de baza cat si de prezenta unor grupe functionale active. Intre structura chimica si actiunea principiilor active exista in majoriatatea cazurilor o relatie bine definita. Astfel, antrachinonele, mai ales glicozidele lor, sunt folosite in vederea obtinerii de laxative, compusii fenolici, prezinta de obicei un efect antibiotic (antibacterian, antifungic, antihelmintic), derivatii sterolici prevazuti cu un ciclu lactonic fiind considerati cea mai valoroasa categorie de medicamente.
Diferitii compusi chimici pretzinta, de multe ori, o actiune farmacodinamica conditionata de unele particularitati structurale. Astfel, prezenta unei duble legaturi in structura alcaloizilor indolici din cornul de secara (Claviceps purpurea) este conditia manifestarii efectului vasoconstrictor. Aceiasi alcaloizi sunt biologic activi numai cand sunt levogiri, antipozii lor optici fiind lipsiti de valoare terapeutica. Trans- anetolul din uleiul volatil de anason (Pimpinella anisum) este mai valoros decat cis- anetolul. 
Exista specii sau grupe de plante care se caracterizeaza prin lipsa unei substante larg raspandite. Astfel, amidonul, cea mai raspandita substanta de rezerva din plante, lipseste din speciile familiei Compositae.
1.2 Recoltarea, uscarea si pastrarea plantelor medicinale.
Sub denumirea de planta medicinala se intelege o specie vegetala al carei organ subteran sau parte aeriana (in multe cazuri, numai o anumita parte a acesteia) se utilizeaza, datorita continutului sau in anumite principii active, in tratamentul unor afectiuni umane sau animale.
Plantele aromatice contin, pe langa alte substante, un ulei volatil (care adeseori este componenta bioactiva), cu miros aromat; in trecut erau definite ca plante aromatice condimentele, dar in realitate, gama plantelor aromatice este mult mai larga, cuprinzand toate plantele care contin ulei volatil si care se folosesc fie in alimentatie, fie in terapeutica, dar si in cosmetica si parfumerie.
Atat plantele medicinale cat si plantele aromatice fac parte din asa -numita categorie a plantelor utilitare, intelegand prin aceasta, plantele pe care omul le foloseste intr-un scop anume. Dar plantele utilitare folosite de om pot proveni din flora spontana sau pot fi plante de cultura; spontane sunt plantele care au capacitatea de a se dezvolta in mod natural, fara a fi necesara interventia omului, de a supravietui si a se multiplica in biotipul dat, in timp ce plantele de cultura se dezvolta si se inmultesc sub controlul si cu ajutorul omului. Caracteristic acestor plante de cultura este faptul ca deseori isi pierd, prin cultivare, o serie de caracteristici mostenite castigand in schimb altele, importante si slujind scopului urmarit de cultivatori.
Orice planta, fie ea spontana sau de cultura, apartine unei specii car face parte dintr-un gen, care la randul sau tine de o anumita familie. In cadrul aceleiasi specii pot exista mai multe subspecii, diferentierea putandu-se face pe baza fie a unor criterii morfologice, fie citologice, chimice sau chiar genetice. Pe de alta parte, specia poate formata din mai multe varietati si subvarietati, intre care se diferentiaza asa- numita convarietate si care reprezinta varietatea principala.


Fisiere in arhiva (1):

  • Musetelul si Usturoiul.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!