Particularități în cultura soiurilor de struguri pentru masă

Introducere

Strugurii se inscriu in randul fructelor mult iubite atat pentru gust, cat si pentru calitati. In ultimii ani, strugurii au devenit si un popular snack, un refugiu important si sanatos intre mesele principale. De la consumul natural la forma lichida (suc, must sau vin), strugurele se incadreaza in seria alimentelor sanatoase, relativ ieftine si utile chiar si in bucatarie, nu doar la sanatatea fiecaruia dintre noi.

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat dac centralizat, a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.

Monedele batute de romani dupa cucerirea Daciei (106 AD) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei cultura vitei de vie si a vinului se interfereaza cu istoria omenirii de aproape 7000 de ani.

Acestora li se datoreaza si descoperirea primelor reactii chimice, fermentarea si oxidarea. Strugurele este singurul fruct cu un continut bogat de zahar si suc abundent care are tendinta naturala de a fermenta.

Cercetatorii americani au descoperit ca strugurii au rol in prevenirea cancerului de san, de colon si de ficat si a bolilor de inima. Fructele contin phytonutrienti, substante biologice active, care dau gust, culoare si miros. Phytonutrientii contribuie, de asemenea, la imbunatatirea sistemului imunitar al plantei, protejand-o de bacterii sau de lumina excesiva. Cercetatorii au descoperit ca aceste substante actioneaza si asupra organismului uman, avand rol benefic in lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima.

Exista numeroase zvonuri si povestioare legate de proprietatile curative ale strugurilor, multe dintre acestea aparand cu mult inainte ca specialistii sa poata demonstra efectul lor benefic. In China, in Antichitate, combinatia dintre vin, carnea de sarpe si de broasca era utilizata pentru a curata alimente diverse. Exista chiar legende ce povestesc despre salvarea de la moarte prin consumarea sucului de struguri. Renumit este exemplul doctorului John Harvey Kello, din Michigan, care, in 1870, prescria pacientilor cu presiune arteriala ridicata cura de struguri, recomandandu-le sa manance 4 - 5 kilograme pe zi. Acelasi tratament era administrat si persoanelor care doreau sa ia in greutate, avand in vedere ca strugurii ajuta la asimilarea substantelor nutritive.

Descriere

Strugurele este un fruct al vitei-de-vie (Vitis vinifera), compus din mai multe bace (boabele de strugure) reunite in ciorchine, pe un suport ramificat. Boabele au o pelicula exterioara (coaja) acoperita cu o substanta ceroasa (pruina), inauntrul careia se afla pulpa si semintele.

Exista in jur de 5000 varietati de vita-de-vie, planta cultivata inca de acum 4000 de ani, mai intai in Asia Mica si apoi in toate tarile din bazinul mediteranean; fructele se deosebesc prin forma, culoare si gust.

Importanta strugurilor in alimentatie

Strugurii sunt compusi, in principal, din vitaminele C, B1 si B6, mangan (100 de grame asigura 35% din necesarul zilnic) si potasiu.

Flavonoizii (fitonutrientii) din boabele de struguri sunt foarte importanti in definirea strugurelui ca un aliment sanatos. Mai mult, resveratrolul este elementul central care da valoarea medicinala strugurilor, urmat de quercitina. Cele doua substante reduc drastic sansele unui atac de inima gratie efectului pozitiv asupra vaselor de sange si protejeaza impotriva atacului radicalilor liberi asupra celulelor. Si taninul este un fitonutrient de baza in struguri si in vin, insa acesta se mai regaseste si in alte fructe, cum ar fi merele.

Valoarea nutritiva si terapeutica a strugurilor

Importanta nutritiva si terapeutica este datorata unui continut chimic foarte bogat, in care predomina zaharuri direct asimilabile (16-17%), acizi organici (malic, tartric, succinic), proteide (0,7- 2,1%), lipide (0,4-1,7%), taninuri, derivati flavonici, materii rasinoase, ceara, vitamine (A, B1, B2, B6, PP, C) si saruri minerale.

Valoarea energetica este destul de ridicata (720-980 de calorii la 1 kg de struguri). Aceasta echivaleaza cu valoarea energetica a urmatoarelor produse alimentare: 300 g paine, 500-700 g carne de vita, 1,2 litri de lapte, 1,2 kg cartofi, 2 kg mere si 3,5 kg tomate.