NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR Substantele organice complexe ce alcatuiesc corpul plantelor si asigura buna desfasurare a proceselor fiziologice din organismul vegetal sunt sintetizate pe baza substantelor minerale pe care plantele le absorb din mediul inconjurator. Procesul de absorbtie a substantelor minerale si de transport al acestora in corpul plantei in scopul sintezei substantelor organice proprii se numeste nutritie minerala. Elementele minerale absolut indispensabile vietii plantelor sunt numite elemente esentiale. Dupa Epstein (1972) un element mineral este considerat esential daca: - prin absenta sa planta este incapabila sa desfasoare un ciclu de viata normal, respectiv sa produca seminte viabile; - este component al unor constituienti sau metaboliti esentiali (de exemplu, Mg este component al clorofilei, iar Cl este necesar in fotoliza apei). Pe baza acestor criterii s-a stabilit ca la plantele superioare exista 17 elemente esentiale (tab. 1). In afara celor 17 elemente esentiale, unele plante prezinta cerinte nutritive speciale: Na, Si, Se si Co. Deoarece nu sunt cerute de toate plantele, aceste elemente minerale au fost denumite beneficiale. Rolul fiziologic al elementelor minerale poate fi: - rol plastic, participand in compozitia unor substante organo minerale (de exemplu, P si Mg in fitina, P in fosfolipide, Ca in protopectina, N in proteine); - rol metabolic: intra in compozitia unor substante active, cum sunt enzimele si vitaminele (de exemplu Mo in nitratreductaza, Fe si S in nitritreductaza, S in vitamina B1) sau a unor pigmenti (Mg si N in clorofila); participa la procesele de oxidoreducere prin modificari de valenta (de exemplu Fe si Cu) sau in fotoliza apei (Cl, Mn), stimuleaza activitatea unor enzime (K, Ca si Zn); - rol in reglarea echilibrului osmotic, modificarea permeabilitatii celulare si a proprietatilor fizico-chimice ale coloizilor plasmatici (de exemplu K, Na, Ca, Mg), inchiderea si deschiderea stomatelor K si Cl. ABSORBTIA SI CIRCULATIA ELEMENTELOR MINERALE IN PLANTE Radacina ca organ de absorbtie Elementele minerale sunt absorbite prin radacina la nivelul perilor absorbanti, sub forma de ioni. La plantele acvatice si la plantule absorbtia elementelor minerale se face pe toata suprafata radacinii. Elementele minerale sunt absorbite din sol la nivelul rizodermei prin difuziune simpla in nivelul peretilor celulari, difuziune facilitata si transport activ in protoplasma. La plantele lemnoase absorbtia se face cu ajutorul micorizelor. Micorizele influenteaza absorbtia elementelor minerale prin stimularea sistemului radicular ca intreg, manifestand un efect morfogenetic prin structura micorizei insasi. La porumb si soia micorizele intensifica absorbtia N, P, K, Ca, Mg si Zn, in special pe soluri deficiente in P. Micorizele au fost evidentiate si la plantele legumicole, de exemplu la ceapa si morcov. Cercetari cu C14 la ceapa arata ca ciuperca micorizanta Gigaspora margarita utilizeaza ca substrat respirator glucidele sintetizate de planta gazda, cea mai intens utilizata fiind glucoza. Sursa de elemente minerale in absorbtia radiculara Pentru plantele cultivate, dar si pentru cele spontane sursa de elemente minerale pentru radacina este solul. Acesta este un mediu complex, alcatuit dintr-o faza solida si o faza lichida. Faza solida este formata din saruri minerale provenite din roca mama si substante organice in diferite grade de descompunere, iar faza lichida este solutia apoasa a solului; solutia solului contine elemente minerale dizolvate in concentratii foarte mici (10-3M). Din punct de vedere fizic faza solida este constituita din particule sau micele coloidale in suspensie in faza apoasa. Acestea prezinta o mare suprafata de contact cu solutia solului, dar si sarcini electrice negative de suprafata, ce favorizeaza interactiunea coloizilor cu elementele minerale. Sarcinile electrice negative ale particulelor coloidale se datoresc fixarii de Al si Si (Flegmann si George, 1975 ) si humusului, reziduu organic provenit din lignina si glucide imcomplet degradate incarcate negativ datorita radicalilor - COOH si - OH. Coloizii din sol sunt puternic hidratati deoarece moleculele dipol ale apei sunt atrase prin polul pozitiv de sarcinile negative ale suprafetei, formand pelicule de hidratare. Aceasta asigura stabilitatea suspensiei coloidale, si impiedica micelele coloidale de a forma agregate.
1. Badea,M.,E.,Sandulescu,D., Biotehnologii vegetale, Fundatia Biotech, Bucuresti, 2001. 2. Davidescu,D., Istoria stiintelor in Romania.Stiintele agricole.Editura Academiei romane, 1994. 3. Duda, M., Samanta in agricultura biologica, Bioterra 3, 2004. 4. Rodica Fratila, Tehnologii agricole comparate (suport de curs), 2008 5. Hera,C., Agricultura durabila - performanta.Editura Agris, 1999. 6. Marcela, Stefan, agrofitotehnie comparata, Editura ASE, Bucuresti, 2003 7. Munteanu,L.,Borcean,I.,Axinte, M.,Roman,V.Gh., Fitotehnie.Editura didaactica si pedagogica, 1995. 8. Muntean,Leon,Sorin, M.,Serban, E.,Luca, A.,Fitiu, L.,Muntean, S.,Muntean, I.,Albert, Bazele agriculturii ecologice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 9. Oancea, Ioan, Tehnologii agricole performante, Editura CERES, Bucuresti, 2005 10. Parpala,O., Economia agriculturii sau politica agrara la romani, Editura ASE,Bucuresti, 1995 11. Rosca, I., Prognoza, avertizarea si carantina fitosanitara a daunatorilor la culturile agricole, Editura GEEA,2000 12. Rosca, I., Ciontu,c.,Iacomi Beatrice, Iacomi,C., Combaterea integrata a bolilor, buruienilor si daunatorilor la culturile agricole.Editura didactica si pedagogica, 2000. 13. Stefan,V., Cultura principalelor plante de camp, Editura Elisavaros, 1997 14. Toncea, I, Stoianov, R., Metode ecologice de protectie a plantelor, Editura Stiintelor agricole, 2002.
Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.
