Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie

Cuprins proiect Cum descarc?

Oportunitatea temei
Capitolul 1. Situatia actuala a gestionarii zgurilor
provenite din siderurgie
1.1 Stadiul actual al cercetarilor din domeniul abordat
1.1.1 Stadiul actual al cercetarilor pe plan national 
1.1.2.Expertiza Lafarge in utilizarea deseurilor
1.1.3. Stadiul actual al cercetarilor pe plan international
1.2.Gestionarea zgurilor provenite din siderurgie pe plan national: statistica volumului de deseuri, potentialul de reciclare al deseurilor, modalitati de valorificare (exemple de firma care valorifica aceste deseuri)
1.2.1.Structuri si retele de valorificare a deseurilor industriale.
1.3.Incadrarea in legislatia europeana si nationala
Capitolul 2
CARACTERIZAREA ZGURILOR PROVENITE DIN SIDERURGIE
2.1.Introducere
2.2. Clasificarea zgurilor siderurgice. Proprietati fizice, chimice si mecanice. 
2.2.1 Clasificarea zgurilor metalurgice 
2.2.2. Compozitia oxidica si mineralogica
2.2.3.Proprietatile fizice ale zgurilor de otelarie in stare lichida
2.2.4.Proprietatile fizice ale zgurilor de otelarie in stare solida
2.2.5.Proprietatile de intarire hidraulica a zgurilor metalurgice
2.2.6.Autodezintegrarea si posibilitatile de conservare a structurilor stabile
CAPITOLUL 3
METODE DE VALORIFICARE A ZGURILOR PROVENITE DIN SIDERURGIE
3.1.Introducere
3.2. Producerea vatei minerale
3.2.1.Domenii de valorificare
3.2.1.1. Valorificarea in constructii
3.2.1.2. Domeniul agriculturii si lucrarilor funciare
3.2.1.3.Domeniul protectiei mediului
3.2.1.4. Domeniul siderurgic (reciclare)
3.3 Obtinerea liantilor hidraulici de tip cimentoid
3.3.1.Lianti minerali
CAPITOLUL 4 
TEHNOLOGII DE PROCESARE A ZGURII DE FURNAL
4.1. Prelucrarea zgurii de furnal
4.2.Utilaje pentru transportul zgurii de la furnal
4.3.Granularea zgurii
4.4.Granularea zgurii in bazine
4.4.1.Instalatia de granulare semiumeda cu jgheab 
4.4.2.Granularea semiumeda cu tambur
4.5.Producerea granulelor sferice din zgura
4.6.Producerea balastului din zgura de furnal
4.7.Fabricarea zgurii expandate.
4.8.Producerea vatei de sticla din zgura de furnal
4.9.Calupurile de zgura
Capitolul 5
ELEMENTE DE CALCUL DE DIMENSIONARE A UNUI CONCASOR CU FALCI
5.2.1. Breviar de calcul 
5.2.Prezentarea generala a concasoarelor cu falci
5.2.2. Calculul cinematic
5.1.2. Calculul de dimensionare si de verificare pentru transmisia prin curele
Capitolul 6
6.1.Introducere
6.2.Aparatura complementara necesara pentru determinarea expansiunii zgurii (scoriei) de otelarie
6.2.1. Numar de incercari
6.2.2. Repetabilitate si reproductibilitate
6.2.3. Exprimarea maselor, volumelor, factorilor si rezultatelor
6.2.4. Uscarea materialelor
6.2.5. Determinarea masei constante dupa uscare
6.2.6. Calcinarea precipitatelor
6.2.7. Controlul absentei ionilor de clor (incercare cu nitrat de argint)
Concluzii
Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

REZUMAT
Zgura este principalul subprodus pentru metalurgia feroasa, iar utilizarea ei aduce cele mai importante beneficii economice si ecologice.
Zgurile siderurgice sunt produse secundare, indispensabile proceselor de elaborare a fontei si otelului, cu un rol tehnologic bine definit. De aceea, compozitia lor chimica este determinata de necesitatile etapei tehnologice specifice obtinerii fontei sau otelului.
Lucrarea a avut drept scop dimensionarea unui concasor cu falci folosit la maruntirea zgurii de furnal.
Concasorul cu falci este un concasor bipendular cu miscare simpla a falcii mobile. LA aceste tipuri de concasoare, falca mobila executa in timpul lucrului, simple oscilatii in jurul articulatiei de fixare din partea superioara din batiu. Materialul introdus in camera de concasare va fi sfaramat in special datorita actiunii de comprimare, pana cand, sfaramandu-se la o dimensiune suficient de mica, are posibilitatea sa cada prin fanta de evacuare a concasorului.
De asemenea, foarte convenabila din punct de vedere economic, este si utilizarea celorlalte produse rezultate la procesarea zgurilor: vata minerala, zgura granulata, granulele sferice, agregatele cristalizate.
Oportunitatea temei
Deoarece societatea moderna are la baza aportul domeniului siderurgic, acest domeniu a cunoscut o dezvoltare importanta in ultimii ani, ajungandu-se ca in prezent productia mondiala de otel de 1850 MT. Procesele siderurgice genereaza diferite tipuri de deseuri, dintre acestea zgura fiind in cantitatea cea mai mare. Valorificarea zgurilor din domeniul siderurgic prezinta un real interes atat din punct de vedre economic cat si ecologic. 
Din punct de vedere ecologic, valorificarea zgurilor siderurgice are ca efect direct eliberarea terenurilor ocupate de catre haldele de zgura, si redarea acestora altor destinatii. Daca zgurile se valorifica in domeniul constructiilor, atunci materiile prime care ar fi fost utilizate sunt conservate, obtinandu-se totodata costuri mai mici de realizare a lucrarilor. 
Valorificarea zgurilor comporta si alte avantaje economice pe langa cel prezentat anterior cum ar fi, de exemplu, utilizarea acestora ca fertilizator in agricultura. 
Avand in vedere cele mentionate anterior, oportunitatea acestei teme este justificata de multitudinea aplicatiilor in care poate fi utilizata zgura de siderurgie.
In cazul resurselor minerale, trebuie facuta o estimare corecta a eficientei exploatarii anumitor zacaminte, a limitei lor de exploatabilitate in conditiile in care pretul principalelor utilaje folosite este calculat correct (dupa unele opinii nivelul beneficiului intreprinderilor producatoare ar trebui sareprezinte maximum 10% din cheltuielile de fabricatie). Daca o parte din zacamintele in exploatare au un anumit grad de ineficienta, dar sunt absolut necesare pentru asigurarea economiei nationale cu anumite materii prime, consideram case impune sus tinerea de catre stat a acestor unitati miniere. 
Mentionam ca, in multe tari cu traditie, industria extractiva este, in principal, subventionata de catre stat. Totodata, apreciem ca se impune o reevaluare a preturilor produselor miniere in asa fel incat sase ia in considerare influenta factorului natural asupra nivelului de eficienta a exploatarii anumitor zacaminte, tinand seama de faptul ca, tara noastra este ,,bogata in resurse sarace". 
Ca atare, o parte din cheltuielile necesare obtinerii anumitor materii prime prin exploatarea unor zacaminte de substante minerale pot fi suportate de ramurile utilizatoare. Mai mult, sunt o serie de tari in care industria extractive a este direct legata administrativ de intreprinderi ale industriei prelucratoare. In acelasi timp, apare ca oportuna studierea posibilitatilor de cooperare cu firme straine interesate, care sa asigure utilaje, tehnologii de preparare, documentatii si aparate de proba necesare pentru exploatarea rationala a unor zacaminte de substante minerale nemetalifere. 
Reciclarea deseurilor a intrat in istoria tehnologiei prin modul in care civilizatiile antice au reutilizat, in constructii, materiale de zidarie (caramizi, piatra, mortar) din daramaturi. 
Civilizatia romana ofera un exemplu remarcabil de valorificare a deseurilor din demolari prin incorporarea bucatilor de caramida, tigla, in materiale numite "caementum" si "betunum" liate cu var hidraulic (cimentul roman) sau var si tuf vulcanic macinat. Arheologia ofera constructorilor de astazi aceasta mare lectie a maestrilor romani anonimi, lectie care se cere continuu amintita si recreata, la nivelul performantelor tehnice actuale si in favoarea pastrarii echilibrului ecologic.
In timpurile noastre ingineria, ca stiinta, cu toate atributele, inclusiv exactitatea, a dezvoltat un sistem de prescriptii tehnice si standarde care reglementeaza recuperarea si reciclarea deseurilor. Conditiile impuse de reglementarile tehnice au descurajat, intr-o oarecare masura reutilizrea. O alternativa a reutilizarii este depozitarea deseurilor, care tinde sa creasca la un nivel inacceptabil, in raport cu necesitatea conservarii echilibrului ecologic. Cu toate acestea, in concordanta cu parametrii de performanta practicabili, definiti in normele si standardele pentru deseurile reutilizabile si pentru produsele care le inglobeaza. In domeniul constructiilor s-au dezvoltat tehnologii care folosesc de mult timp "deseuri" granulare (zguri, cenusi de termocentrala s a) inerte ecologic, drept substituienti de materii prime traditionale.
In Romania, cercetarile privind zgurile de furnal au fost initiate de savantul Serban Solacolu, de la Universitatea Politehnica Bucuresti, inca din anii 1952 - 1957, ale carui lucrari - documente stiintifice de referinta au stat la baza cercetarii si dezvoltarii tehnologiei liantilor cu zgura.
In siderurgie avem doua tipuri mari de zguri :
- zgura de furnal ;
- zgura de otelarie.
Zgura de furnal este cel mai important subprodus al industriei siderurgice, prin cantitatea disponibila, prin domeniile de reutilizare existente si potentiale.
Zgura de furnal se formeaza la obtinerea fontei in furnale, ca produs secundar al reactiilor de reducere a oxizilor de fier cu monoxidul de carbon provenit de la arderea cocsului. 
In furnal, alaturi de minereul de fier si cocs, se introduc si fondanti pentru indepartarea impuritatilor (compusi cu sulf, aluminiu, siliciu etc.) prin reactii in faza lichida, cu oxidul de calciu. Topitura formata, prin reactia oxidului de calciu cu impuritatile din minereul de fier, se separa in zgura la partea superioara, dat fiind densitatea mult mai mica (aproximativ 2200 kg / m3) fati de cea a fontei topite (7800 kg / m3).
In procesul metalurgic, zgurile au un rol important, deoarece asigura separarea completa a metalului de minereu. In plus au un rol afinant, prin solubilizarea impuritatilor din fonta, in special a sulfurilor.
Cantitatea de zgura rezultata depinde, in mare masura de performantele procedeului. Astfel, cele mai eficiente procedee de obtinere a fontei pot produce 250 - 300 kg de zgura per tona de fonta, iar raportul mediu, zgura / fonta este de 0,8.
Spre comparatii cu alte industrii siderurgice, pe plan mondial putem enumera :
- la US Steel Co. (SUA) : 240 kg zgura / tona de fonta;
- la Magnitogorsk (Rusia) : 310 - 315 kg zgura / tona de fonta;
- la Mittal Steel Galati : aprox. 360 kg zgura / tona de fonta. 
Zgura de otelarie, este subprodusul rezultat la obtinerea otelului din fonta, care se topeste impreuna cu fier vechi, feroaliaje, fondanti tn cuptoare electrice cu arc, cu inductie, in convertizoare cu insuflare de oxigen (LD, Kaldo etc).


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1.Georgescu, D.P., Experimental research on the use of granulated blast furnace slag additives in concrete. Experimental determination of the k coefficient value. Part 1, Revista Romana de Inginerie Civila, Volumul 4, Numarul 1, Editura Matrix Rom, 2013.
2.Maria CIOROI , Licuta NISTOR - CRISTEA , Cristina DUMITRESCU, Improvig the acid soil with metallurigical slag, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi Lucrari Stiintifice - vol. 50, seria Agronomie 
3.Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, Dna chim. Borza (Stefanie) Maria, ,, Cercetari privind valorificarea namolurilor de cocserie de la combinatul siderurgic Victoria Calan si ecologizarea zonei"
4.Prof.dr.ing. HEPUT TEODOR Prevenirea si combaterea poluarii in zonele industriale siderurgice ,energetice si miniere prin reciclarea deseurilor marunintite si pulverulente ,Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de inginerie Hunedoara niversitatea politehnica din Bucuresti si S.C. Centrul de cercetare, Proiectare si Productie Refractare S.A. Alba Iulia
5.Informatii de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=23
6.Informatii de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=34 
7.Informatii de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=36 
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PROIECT-UTILAJE-PENTRU-MARUNTI46.php
8.http://potato.ro/_publicatii_files/SesiuniAnula/Prezentari%20sesiunea%20stiintifica%202011/12.45%20PUIU%20I.pdf
9.http://www.viata-libera.ro/economie/44531-galati-viata-libera-la-arcelormittal-ecologizare-in-prelungiri-halda-de-zgura-va-mai-ramane-deschisa-inca-zece-ani
10.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2090123211000403
11.http://infohouse.p2ric.org/ref/01/00176.htm
12.http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PROIECT-UTILAJE-PENTRU-MARUNTI46.php
13http://www.icpa.ro/proiecte/RAMSOL/51-031_raport_4.pdf


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!