Cuprins
- CAP.1 CARBUNII 4
- 1.1.Clasificarea carbunilor 4
- 1.2.Utilizari pe scara larga a carbunilor 6
- 1.3.Evaluarai ale surselor de carbune 6
- 1.4.Contributia carbunilor in balanta energetica mondiala 7
- 1.5.Carbunii in Asia 8
- 1.6.Carbunii in America 9
- 1.7.Carbunii in Europa 9
- 1.8.Carbunii in Africa 12
- 1.9.Carbunii in Oceania 12
- CAP.2 COMPOZITIA CHIMICA SI PROPRIETATILE CARBUNILOR 13
- 2.1.Compozitia petrografica a carbunilor 13
- 2.2.Clasificarea carbunilor minerali 14
- 2.3.Formarea carbunilor 15
- 2.4.Caracteristicile tehnologice ale carbunilor 17
- 2.5.Procesarea carbunilor 24
- 2.6.Procesarea prin gazeificarea a carbunilor. Tehnologii 25
- 2.7.Garbogazeificarea carbunilor 26
- CAP.3 BILANT DE MATERIALE 38
- BIBLIOGRAFIE 47
Extras din proiect
CAP.1 CĂRBUNII
Cărbunele este o rocă sedimentară caustobiolitică, ce provine din incarbonizarea resturilor vegetale. Procesul de transformare se desfăsoară lent, în lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni si temperaturi ridicate, ce depind de adâncimea la care se află acumulările vegetale.
1.1.Clasicarea carbunilor
Cărbunii sunt clasificati în:
- cărbuni superiori (7000 – 9000 kcal/kg)
• Antracitul
• Huila
- cărbuni inferiori (2600 – 5000 kcal/kg)
• Cărbunele brun
• Lignitul
• Turba
Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se şi astăzi. Conţine 52 - 62 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul extracţiei ea conţine 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată şi brichetată se foloseşte drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrăşământ.
Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conţine 60 - 78 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracţiei conţine 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special lignitul, care se găseşte în cantităţi mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune.
Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huilă, însă putere calorifică sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huilă. Este folosit în scopuri energetice.
Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic şi Jurasic. Conţine 75 - 92 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracţiei conţine 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preţios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) şi de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs şi parţial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifică, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele slabă şi antracitoasă au puţine volatile, sunt greu de ars.
Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conţine 92 - 98 % carbon în masa combustibilă, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce îl face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800 °C, temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracţiei conţine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puţin folosit în energetică, fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor.
La sfârsitul secolului XIX cărbunii au avut un rol important în dezvoltarea industriei (secolul cărbunilor). A fost utilizat pe scară largă ca si combustibil pentru Motorul cu aburi (realizat de James
Preview document
Conținut arhivă zip
- Carbunii.doc