Contribuția Standardizării la Asigurarea și Îmbunătățirea Calității Produselor și Serviciilor și la Protecția Consumatorilor

1. Tipuri de standarde

1.1. Cadrul conceptual al standardizarii

Standardizarea este activitatea de elaborare si aplicare a unor reguli, a unor documente tehnice ce contin solutii pentru rezolvarea problemelor ce apar în mod repetat în activitatea economica.

Comitetul permanent pentru studiul principiilor stiintifice ale standardizarii (STACO) din cadrul Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO) a formulat urmatoarea definitie pentru standardizare:

Standardizarea este actiunea de stabilire a unor reguli cu scopul realizarii ordinii într-un domeniu dat, în avantajul si cu concursul tuturor celor interesati, în special pentru obtinerea unei economii de ansamblu optime, respectând cerintele functionale si pe cele de securitate.

Totodata, STACO precizeaza ca aplicatiile particulare ale standardizarii se refera, printre altele, la:

- unitati de masura;

- terminologie si simbolizare;

- produse si procedee (definirea si alegerea caracteristicilor produselor, metode de încercare si masurare, specificarea caracteristicilor produselor pentru definirea calitatii, varietatii si interschimbabilitatii lor, cerinte privind ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul etc.);

- securitatea persoanelor si bunurilor.

În România, definirea activitatii de standardizare s-a realizat prin standardul SR 10000-1/1994, conform caruia: Standardizarea reprezinta activitatea specifica prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau potentiale, prevederi destinate unei utilizari comune si repetate, vizând obtinerea unui grad optim de ordine într-un context dat.

Activitatea de standardizare se realizeaza prin documente numite standarde.

În literatura de specialitate se regasesc mai multe definitii ale standardelor.

Standardul român SR 10000-1/1994, preluând definitia internationala a standardelor, conform Ghidului ISO/CEI 2/1996, defineste astfel standardul: Standardul este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care stabileste  pentru utilizari comune si repetate  reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor, garantând un nivel optim de ordine într-un context dat.

Semnificativa este si definitia ce se regaseste în Directiva C.E.E. 83/189, conform careia: standardul este o specificatie tehnica, aprobata de un organism de standardizare recunoscut, utilizata pentru aplicari repetate sau continue, a carei respectare nu este obligatorie.

Din aceste definitii rezulta caracteristicile principale ale standardului.

- standardul are caracter facultativ, fiind elaborat pe baza consensului general al partilor interesate (producatori, utilizatori industriali, consumatori, autoritati publice); în timpul elaborarii standardelor producatorii iau cunostinta de cerintele, de asteptarile beneficiarilor si cauta sa gaseasca solutii general acceptabile;

- standardul este aprobat de catre un organism recunoscut, care se ocupa cu stabilirea acestor tipuri de norme; acest organism poate fi national, regional sau international;

- regulile, prescriptiile din standard au caracter repetitiv, standardul fiind destinat unei aplicari comune si repetate;

- prin continutul sau, standardul asigura un nivel optim de ordine în mediul de afaceri, elaborarea lui presupunând alegerea celei mai corespunzatoare solutii pe timp îndelungat.

Standardele reprezinta un factor care determina calitatea marfurilor, deoarece în standarde se precizeaza nivelul caracteristicilor de calitate ale produselor, metodele de verificare a calitatii acestora, modalitatile de efectuare a receptiei calitative, conditii de ambalare, marcare, transport, depozitare.

Pentru mentinerea acestui rol, standardele sunt permanent revizuite sau înlocuite în functie de modificarile ce apar în tehnologia marfurilor ca urmare a progresului stiintei si tehnicii.

Standardele fac parte din grupa documentelor tehnice de referinta. Alaturi de standarde, aceasta grupa mai cuprinde specificatiile la dispozitia publicului si reglementarile.

1.2. Avantajele standardizarii

Elaborarea standardelor se face de catre partile interesate, standardizarea oferind o serie de avantaje, atât producatorilor cât si consumatorilor de produse. Aceste avantaje au dus la marirea sferei de cuprindere a standardelor si la cresterea nivelului de recunoastere a lor.

Avantajele standardizarii sunt:

a) Simplificarea gamei tot mai mari de produse si proceduri, asigurând caracterizarea produselor prin proprietatile lor esentiale si eliminarea elementelor care complica, scumpesc si îngreuneaza productia si utilizarea produselor.

b) Compatibilitate si interschimbabilitate

Standardizarea permite, prin actiunea de tipizare, obtinerea unor game tipodimensionale de produse si de piese suficient de compatibile din punct de vedere al dimensiunilor, formelor si proprietatilor pentru a putea fi înlocuite cu altele (interschimbabilitate) conform unor tolerante admise.

Interschimbabilitatea poate fi:

- dimensionala  anumite piese (exemplu: suruburi) sunt atât de bine standardizate, încât orice model cu o anumita dimensiune poate fi perfect înlocuit, indiferent de provenienta;