Înmagazinarea gazelor

Fie un zăcământ de gaze depletat, având caracteristicile din tabelul 1.

Zăcământul a fost exploatat în regimul destinderii gazelor (lipsă acvifer activ) timp de 9 ani, cumulativele de gaze extrase și presiunea medie de zăcământ fiind consemnate în tabelul 2. Nu se cunoaște compoziția gazelor dar se cunoaște masa moleculară medie (tabelul 1).

Zăcământul are forma unei cupole, înclinarea stratului fiind de 15°.

S-a luat decizia transformării acestuia în depozit de înmagazinare a gazelor.

- Să se determine capacitatea maximă de înmagazinare a rezervorului subteran.

- Să se calculeze volumul pernei de gaze.

- Să se stabilească rețeaua de sonde de injecție-extracție și a celor de observație.

- Să se aleagă tipul de compresoare.

- Să se facă prevederea procesului de injecție-extracție.

Nr.

crt.

Ap h m Sai tz

- (ha) (m) (%) (%) (°C)

2 16,86 80 22 23 17 57

Tabelul 1

Nr.

crt. Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

(bar) 105 101 97 94,5 90,2 84,3 78 73,5 67,6 65,3

2 ΔG 106 m3N 0 40 86 130 205 260 310 350 395 445

Tabelul 2

1. DETERMINAREA RESURSEI INIȚIALE DE GAZE

Se calculează resursa inițială de gaze cu ecuația volumetrică:

Pe baza densității relative a gazelor din diagrama de estimare a temperaturii și presiunii pseudocritice se citește temperatura pseudocritică: Tcr= 228 K și presiunea pseudocritică: pcr = 46,88- 10-3 Pa.

Pe baza temperaturii și presiunii pseudocritice se calculează presiunea pseudoredusă și temperatura pseudoredusă:

Cu valorile temperaturii și presiunii pseudocritice din diagrama de estimare a factorului de abatere Z se citește valoarea lui Z: Z = 0,77.

Se calculează factorul de volum al gazelor:

Resursa inițială: