Monitorizarea parametrilor într-o stație de epurare a apelor uzate

Materiale, metode şi instrumente utilizate pentru efectuarea determinărilor

În analizele efectuate pe ape de suprafaţă şi ape uzate au fost urmăriţi următorii parametri: pH, conductivitate electrică, reziduu filtrabil uscat la 105 °C, consum chimic de oxigen (CCO), consum biochimic de oxigen (CBO5), azot amoniacal, nitraţi, nitriţi, ortofosfaţi, fosfor total, fenol, detergenţi, sulfuri, sulfaţi, substanţe extractibile cu eter de petrol, materii în suspensie, fier, metale grele. Au fost folosite metodele de analiză standardizate, date în tabelul de mai jos.

Metode de analiză

Monitorizarea fizico-chimică şi microbiologică a apelor uzate la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare Mediaş

Rezultatele obţinute în urma monitorizării lunare a parametrilor fizico-chimici ai apelor uzate la intrarea şi, respectiv, ieşirea din staţia de epurare Mediaş, pe perioada 2009 - 2011, sunt prezentate în următoare trei tabele. Menţionăm că valorile depăşite sunt trecute cu caractere bolduite.

Evoluţia parametrilor apelor reziduale la staţia de epurare Mediaş, în anul 2009

Din analiza datelor obţinute în perioada 2009 - 2011, concluzia care se desprinde este că metoda convenţională de epurare aplicată în staţia de epurare a municipiului Mediaş nu are eficienţa necesară pentru a obţine o apă suficient epurată, în special din punct de vedere al azotului amonical, parametru care înregistrează cele mai mari depăşiri faţă de limitele prevăzute de normele în vigoare, respectiv NTPA 001/2002 care stabileşte valorile limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti evacuate în receptori naturali, completată de NTPA 011/2002 care conţine prescripţii referitoare la evacuările provenite din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.

În scopul de a stabili mai exact gradul de epurare atins prin metoda convenţională de epurare utilizată, s-a calculat eficienţa (β) pentru fiecare parametru monitorizat. Cel mai ridicat grad de epurare îl constatăm în cazul consumului biochimic de oxigen în 5 zile, respectiv o medie pe durata celor trei ani de monitorizare, de cca 80 %, în 2010 realizându-se o epurare de până la 90 %, aceasta reprezentând, de fapt, eficienţa maximă obţinută pentru toţi parametrii monitorizaţi, pe toată perioada de efectuare a prezentului studiu.

La îndepărtarea materiilor aflate în suspensie s-au obţinut valori asemănătoare, adică o medie de aproximativ 79 % pe perioada 2009 - 2011, în 2010 chiar de 85 %. Un randament bun s-a atins şi în ceea ce priveşte consumul chimic de oxigen, respectiv 75 %.

Problema cea mai acută o reprezintă îndepărtarea azotului amoniacal din apele uzate. Influentul vine cu un aport ridicat de NH4 +, în timp ce eficienţa metodei de epurare variază între 14 - 29 %, un procent foarte mic comparativ cu necesităţile impuse de normativele în vigoare, fapt care determină încărcări mari în azot amoniacal ale efluentului.

Măsura asocierii în valorile indicatorilor se obţine prin construcţia unei diagrame de asociere (dendrograme); figura reprezintă diagrama de asociere obţinută prin reprezentarea diferenţei 1-Pearson_r care dă o asociere cu atât mai mare, cu cât diferenţa 1-Pearson_r este mai mică; astfel cele mai puternice asocieri sunt cele care sunt conectate cel mai aproape de 0 (au cea mai mică diferenţă una de cealaltă – diferenţă care devine 0 pentru o corelaţie perfectă).