Argumentarea alegerii localitatii Viseu de Sus 3 Scurt istoric al dezvoltarii spatiale al localitatii Viseu de Sus 3 Paternul de extindere al localitatii Viseu de Sus 6 Factori cheie in dezvoltarea localitatii Viseu de Sus 11 Factori actuali care modeleaza evolutia spatiala localitatii/comunei 15 Mizele si perspectivele actuale ale dezvoltarii localitatii Viseu de Sus 21 Bibliografie 22
1. Argumentarea alegerii localiatii Viseu de Sus Am ales sa ilustrez dezoltarea spatiala a localitatii Viseu de Sus deoarece are o incarcatura istorica si culturala de o valoare impresionanta, datorata in principal pozitiei geografice favorabile, fiind situat din punct de vedere etno-cultural, la confluenta dintre Valea Viseului si Valea Vaserului facand parte, conform impartirii teritoriului pe "tari" specific zonei de nord-est a Maramuresului, din Tara Maramuresului, cunoscuta si ca "Maramuresul Istoric". Prin urmare, turistii ajunsi in Viseul de Sus pot vizita cel putin 8 locatii clasificate drept monumente istorice, pot admira colectiile muzeului local sau pot participa la numeroasele evenimente cu caracter cultural sau recreativ pe care orasul le gazduieste de-a lungul anului. 2. Scurt istoric al dezvoltarii spatiale al localitatii Viseu de Sus Evolutia Viseului de Sus ca localitate urbana este legata nemijlocit de exploatarea lemnului si de caracterul multicultural al locuitorilor sai. O legenda locala povesteste ca localitatea ar fi fost intemeiata de un taietor de lemne, a carui fiu a murit lovit de un lemn in padure. In amintirea fiului sau, acesta a construit o biserica pe locul tragicului accident, iar in jurul bisericii ar fi crescut apoi si localitatea numita la inceput "Intre Rauri", pentru ca se intindea intre raul Viseu si Vaser. Prima mentiune documentara a localitatii apare in lucrarea "Diplome maramuresene din sec. XIV-XV", de Ioan Mihaly de Apsa, 1900, sub forma "ambele Visae" (Viseu de Jos si Viseu de Mijloc), daruite de regele Ludovic voievodului Balk de Maramures. Denumirea comuna a celor 2 localitati se datoreaza faptului ca sunt intemeiate de catre aceleasi familii. Denumirea Viseu de Sus apare prima data in anul 1385 intr-o diploma mentionata de Mihaly de Apsa, iar conform "Istoriei Maramuresului" de Alexandru Filipascu, Viseul de Sus a fost numit si "Intre Rauri" (1594), si a fost proprietatea descendentilor lui Stefan Voda. Structura de locuire actuala prinde contur de prin 1770, data la care, din ordinul imparatului Iosif al II-lea al Austriei se infiinteaza la Viseu si la Borsa centre de exploatare forestiera. Alaturi de localnici, sunt colonizati in zona muncitori forestieri germani din comitatul Zips (azi in Slovacia). Acestia se adauga celor cateva zeci de familii de saxoni ce se stablisera in zona inca din 1743 si se ocupau cu mineritul. Alaturi de valurile ulterioare de colonisti germani (din Salzburg si Tirol in 1775, din Salzkammergut in 1776, din Gmunden in 1778 si din Bavaria in 1784), muncitorii forestieri vorbitori de germana vor constitui nucleul comunitatii de tipteri. Majoritatea covarsitoare a colonistilor germani erau de confesiune romano-catolica. Evolutia ulterioara a asezarii are loc dupa anul 1770, odata cu infiintarea centrelor forestiere unde sunt adusi, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, colonisti tipteri, din Zips, pentru a lucra ca muncitori. Intre anii 1809 - 1810 se populeaza si se formeaza cartierul Tipterai. Inca din anul 1780, colonistii incep sa transforme localitatea, construind prima moara in partea de est a orasului, digul de la Macarlau, infiinteaza scoala elementara a vistieriei din Viseu de Sus (1788), iar in 1790 construiesc stavilarul de la Faina. Tot in 1790 este constituita parohia romano-catolica din localiate iar in 1798 se deschide prima scoala generala. Prima fabrica de cherestea din Viseu de Sus este construita de tipteri in anul 1809. Odata cu venirea colonistilor germani se intensifica exploatarea padurilor, ocupatiile legate de aceasta activitate devenind atractive si pentru locuitorii din imprejurimi sau din zone mai indepartate din comitatul Maramuresului, astfel ca, teptat, in localitate se stabilesc si romani, maghiari si ruteni, care combinau exploatarea lemnului cu cresterea animalelor. De la mijlocul secolului al XIX-lea se intensifica si migratia evreilor din Galitia, pe care ii gasim in toate paturile sociale, de la muncitori forestieri, pana la mestesugari si comercianti. Asa se face ca in perioada interbelica, populatia orasului era una foarte diversa, atat din punct de vedere etnic, cat si confesional. La recensamantul din 1930, Viseu de Sus avea o populatie de 7.760 de locuitori : 2.500 romano-catolici (germani si maghiari), 2.500 mozaici (evrei) 2.500 greco-catolici (romani), restul erau ruteni. Localitatea Viseu de Sus a avut o evolutie relativ diferita de restul Maramuresului, avand, dupa sosirea minerilor saxoni, si apoi, a colonistilor din Zips din perioada anilor 1770, o explozie economica iesita din comun. Acesta dezvoltare infloritoare a atras alti colonisti, din Salzburg, Tirol, Salzkommengut si Gurunden, care a dus la consolidarea unei comunitati multietnice, regasindu-se, la un moment dat, 18 etnii in oras, o baza solida pentru teserea unor povesti care tin acum de mitologia locului. Bogatia padurii din muntii care strajuiesc orasul isi pune amprenta asupra vietii locale, fiind parte integranta din cultura si civilizatia comunitatii, prelucrarea lemnului fiind o stiinta profunda care a marcat arhitectura locala. In zona centrala a orasului au mai ramas cladiri construite la sfarsitul secolul al XIX-lea, adevarate monumente arhitectonice precum: casa marelui proprietar si primpretor din plasa Viseu, Pop Simon (azi Primaria orasului), vechea cladire care a functionat peste 30 de ani ca spital, cladirea numita - Irina- si casa primpretorului Faust Salageanu. Aflat in inima Maramuresului istoric, orasul Viseu de Sus este o localitate reprezentativa pentru acesta, atat prin perspectiva istorica, cat si prin bogatia de traditii si patrimoniul cultural. Parte a unei zone etnografice care pastreaza mai multe legende, credinte si traditii decat intreaga zona a Maramuresului, Viseu de Sus este un exponent semnificativ pentru vatra maramureseana, cele doua elemente cheie: "apa" si "lemnul", fiind definitorii atat pentru aspectul general al urbei, cat si pentru mestesugurile traditionale. Ocupatiile specifice in localitate, precum cresterea vitelor si pacuraritul, au ramas si astazi importante ramuri ale activitatii taranilor, in vreme ce muncitorii sunt specializati in prelucrarea lemnului.
1. Strategia de Dezvoltare - VISEU DE SUS 2. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ) Maramures 3. Planul Urbanistic General al orasului Viseu de Sus 4. Site-ul primariei Viseu de Sus, https://www.viseudesus.ro/. 5. Institutul National de Statistica, www.insse.ro. 6. Recensamantul Populatiei si al Locuintelor, www.recensamantromania.ro. 7. Ziarul Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
