Proiectarea tehnologiei de fabricație a unei coloane de ghidare

Cuprins proiect Cum descarc?

1.NOTIUNI GENERALE 4
2. STUDIUL DESENULUI DE EXECUTIE (vezi anexa 1) 7
3. PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECUTIE. 9
3.1. Calculul adaosului de prelucrare 9
4 . Descrierea procesului tehnologic (v. si anexa 2) 11
4.1.Operatia I -Debitare material 11
4.2.Operatia II -Strunjire 13
4.2.1.Masina unealta - Strungul SN 400 14
4.2.2. Calculul regimului de aschiere pentru strunjire 14
4.3. OperatiaIII-Tratament termic 25
4.3.1.Recoacerea otelurilor 26
4.3.2.Calirea si revenirea otelurilor 26
4.4.Operatia IV-Rectificare 28
4.4.1.SCULE ABRAZIVE FOLOSITE LA RECTIFICARE 28
4.5.Operatia V -  Control final, conservare si depozitare 29
5. Normarea tehnica 30
5.1.Calculul timpilor de baza 31
5.2.Stabilirea timpilor auxiliari 32
5.3.Timpul de deservire al locului de munca 32
5.4.Timpul de odihna si necesitati firesti 33
5.5.Timp de pregatire incheiere,conform tabel 12.56[3] 33
6.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII 33
BIBLIOGRAFIE 37

Extras din proiect Cum descarc?

1.NOTIUNI GENERALE
Procesul de productie al unei uzine constructoare de masini cuprinde in sine obtinerea semifabricatelor (prin turnare, forjare sau debitare din laminate), toate formele de prelucrare a lor (prelucrarea mecanica, termica, chimica, electrica etc), controlul tehnic al dimensiunilor si al calitatii in toate stadiile de productie, transportul materialelor, semifabricatelor, pieselor si produselor, asamblarea, vopsirea, impachetarea si expedierea produselor.
Procesul tehnologic de prelucrare mecanica este acea parte a procesului de productie, care este legata nemijlocit de schimbarea formei pana la obtinerea piesei finite.
In procesul tehnologic de prelucrare mecanica sint incluse si o serie de actiuni auxiliare legate nemijlocit, sau care numai insotesc schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor, a calitatilor fizico-mecanice, a calitatii suprafetei piesei supuse prelucrarii, ca de exemplu: asezarea si fixarea piesei pe masina,controlul tehnic, curatirea piesei si a dispozitivului si intr-o serie de cazuri si transportul piesei.
In timpul acestor actiuni auxiliare nu are loc schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor si nici a rugozitatii piesei, insa intrucit aceste actiuni auxiliare sint indeplinite de catre muncitorul care lucreaza la locul respective de munca, ele fac parte din procesul tehnologic de prelucrare.
Transportul piesei prin atelier facut de catre muncitorii auxiliari sau automat, cu diverse sisteme de transportare, nu intra in procesul tehnologic de prelucrare, intrucit in acest timp muncitorul productiv lucreaza la locul sau de munca.
Procesul tehnologic (de prelucrare) se executa la diferite locuri de munca.
Locul de munca este acea parte din suprafata de productie care este utilata cu utilajul corespunzator lucrului ce se efectueaza pe el.
Elementele componente ale procesului tehnologic sint urmatoarele:
Operatia este acea parte a procesului tehnologic care se executa la un loc de munca si cuprinde toate actiunile utilajului si muncitorului sau ale unui grup de muncitori, in legatura cu prelucrarea sau asamblarea unei piese sau a mai multor piese simultan, pina ce se trece la prelucrarea sau asamblarea altei sau altor piese.
Operatia se poate executa dintr-o singura asezare sau din citeva asezari ale piesei in dispozitiv sau pe masa masinii.
Piesa fixata in dispozitiv poate fi prelucrata in una sau mai multe pozitii fata de scula sau sculele cu care se face prelucrarea ei.
O operatie poate fi constituita de asemenea din una sau mai multe faze.
Faza este acea parte a operatiei in care se executa complet dintr-o singura asezare a piesei o suprafata sau mai multe suprafete simultan, cu o scula sau cu un complet de scule, cu un anumit regim de aschiere.
Adaosul de prelucrare ce trebuie indepartat intr-o faza de pe suprafata sau suprafetele piesei (daca se prelucreaza simultan mai multe suprafete ale piesei) poate fi indepartat dintr-o singura trecere sau din mai multe treceri.
La fiecare trecere a sculelor cu care se face prelucrarea de pe suprafata sau suprafetele ce se prelucreaza, in sensul avansului, se indeparteaza cite un strat de material. Toate trecerile se executa cu acelasi regim de aschiere.
Daca o trecere se executa cu alt regim de aschiere atunci trecerea devine faza.
Faza si trecerea la randul lor sunt formate din una sau mai multe mimuri. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de muncitor in timpul desfasurarii lucrului sau de pregatirea lui.
Manuirile sint actiuni auxiliare pentru asezarea si fixarea piesei pe masina sau dispozitiv, pentru apropierea sculei de piesa, pentru pornirea motorului si cuplarea avansurilor, precum si cele executate dupa prelucrarea piesei.
Miscarea este partea cea mai mica dintr-o manuire, care poate fi masurata in timp.
Pentru efectuarea fiecarei actiuni (operatie, faza, trecere, manuire, miscare) se consuma o cantitate de munca din partea muncitorului.
Timpul consumat de muncitor pentru executarea unui proces tehnologic se numeste volum de munca.Exista volum de munca efectiv, intelegind prin acesta timpul real consumat pentru efectuarea lucrului si volum de munca calculat sau normat, acesta reprezentind timpul in care trebuie sa se execute lucrul respectiv.
Unitatea de masura a volumului de munca se numeste om - ora.
O masina-unealta sau un utilaj oarecare sunt ocupate pentru prelucrarea piesei un anumit timp. Pentru calculul timpului necesar efectuarii anumitor prelucrari si pentru calculul numarului de masini-unelte necesar prelucrarii unei piesa la toate operatiile, se foloseste notiunea de volum de masina.
Volum de masina se numeste timpul in decursul caruia masina-unealta sau masinile-unelte sunt ocupate sau trebuie sa fie ocupate pentru prelucrarea unei piese la o operatie sau la toate operatiile.Volumul de masina poate fi efectiv sau calculat. Unitatea de masura a volumului de masina este de obicei masina-unealta-ora.
Pentru normarea muncii si planificarea productiei se foloseste norma tehnica de timp.Fiecare operatie sau proces tehnologic de prelucrare a unei piese sau a produsului intreg se executa intr-un anumit timp calendaristic.
Intervalul de timp masurat de la inceputul si pana la sfarsitul prelucrarii piesei la o operatie sau la toate operatiile (care dupa anumite intervale de timp se repeta) se numeste ciclu. Aceasta notiune se foloseste in productia de serie si de masa.
Daca operatiile sau procesele tehnologice se mai repeta dupa anumite intervale de timp, intervalul de timp masurat de la inceputul si pana la sfarsitul prelucrarii piesei la o operatie sau la toate operatiile se numeste durata operatiei sau a procesului tehnologic (aceasta notiune, deci, se foloseste in productia individuala sau de unicate).
Diferitele produse sau piese din produsele respective se confectioneaza in diferite cantitati in unitatea de timp, care poate fi anul,trimestrul sau luna.
Cantitatea respectiva de produse sau piese se numeste program sau productie pe durata corespunzatoare.
Cantitatea de produse, piese sau semifabricate care se confectioneaza dupa un desen care nu se modifica, defineste marimea seriei.
Ritmul sau tactul de fabricatie sau de livrare reprezinta intervalul de timp, dupa care periodic are loc livrarea unui produs, piese sau semifabricat, de la o linie tehnologica, dintr-un atelier, sectie sau intreprindere.
Cantitatea de piese de acelasi fel lansata odata in lucru la un loc de munca sau pe o linie tehnologica se numeste lot. Marimea lotului de piese se determina prin calcul.
In industrie exista trei tipuri de productii si anume:
-  productie de masa;
-  productie de serie:
-  productie individuala sau de unicate.

Fisiere în arhivă (1):

 Proiectarea tehnologiei de fabricatie a unei coloane de ghidare.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Vlase; A. Sturzu; A. Mihail; I. Bercea
,,Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp"
Vol I si II , Ed. Tehnica Bucuresti -1985.
Picos C, si altii
,,Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere";
Ed. Tehnica Bucuresti -1974;
Gh. Secara 
,,Proiectarea sculelor aschietoare"
Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti -1979;
Gherman Draghici 
,,Tehnologia constructiilor de masini"
Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti -1984;
M. Voicu 
,,Utilajul si tehnologia prelucrarilor prin aschiere";
Gh. Biber 
,,Manualul strungarului";
G.S. Georgescu 
,,Indrumator pentru ateliere mecanice";
Picos 
,,Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere";
Dragu 
,,Tolerante si ajustaje";
C.Picos,Gh.Coman,N.Dobre,O.Pruteanu,C.Rusu,St.Rusu,St.Trufinescu
,,Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere".
D.Hollanda,M.Mehedinteanu,E.Taru,N.Oancea
,,Aschiere si scule aschietoare