Schiță de proiect creativ - dezvoltare economică prin turism durabil la Dunărea de Jos

În contextul actual al dezvoltarii durabile, turismul isi gaseste locul firesc, aducând în prim plan ideea satisfacerii nevoilor turistilor si ale industriei turistice, strâns legata de protejarea mediului si a oportunitatilor pentru viitor.

Eforturile de analizare a activitatii turistice în zona “Dunarii de Jos” judetele Galati, Braila,Vrancea, Buzau si Tulcea, sunt justificate de potentialul resurselor naturale si culturale. Apare însa problema legata de faptul ca singura existenta a resurselor nu este suficienta pentru a determina turistii sa opteze pentru aceste destinatii. Aspectele ce tin de infrastructura, acces în zona, poluare, management si marketing atârna greu în balanta argumentelor pro si contra zonei ‘Dunarea de Jos”.

Analizând punctele forte si pe cele slabe vis-à-vis de aceasi regiune ca destinatie turistica foarte importante sunt aspectele ce tin de organizarea si mai slaba dezvoltare a industriei turistice. Nu poate fi ignorata situatia în care se afla infrastructura(hoteluri, restaurante) utilizata în trecut, dar care acum este în declin si, în mare parte necesita investitii.

Aceste minusuri sunt si consecentele unei acute lipse a managementului, deoarece putini manageri sunt bine pregatiti sa abordeze aspecte legate de marketing, servicii turistice, managementul afacerilor, administratie de aceea, întreaga regiune este putin cunoscuta de turistii occidentali, multioperatorii locali si reprezentantii guvernamentali nestapânind înca tehnicile de baza în management si marketing, astfel încât sa obtina legaturi cu pietele internationale.

Pot fi indentificate mai multe probleme comune regiunii, rezolvarea lor putând oferi solutii valabile, de asemenea, la nivel regional. Se pot evidentia urmatoarele nevoi:

-de imbunatatire a legaturilor de transport;

-de pregatire manageriala a autoritatilor din industria turistica;

-de pregatire operationala a personalului din industria turistica;

-de expertiza de marketing;

-de cooperare în abordarea problemelor legate de mediu;

-de descentralizarea controlului referitor la dezvoltarea turismului, accentul deplasându-se la nivel local .

Raspunsul la aceste nevoi presupune, printre altele, initiative precum centrele locale de turism durabil si “itinerariile verzi”, programe comune de formare manageriala etc.

Relansarea economiei locale printr-o politica ferma de promovare si dezvoltare a turismului durabil trebuie sa aiba în vedere trei elemente esentiale ale durabilitatii : mediul inconjurator, economia si oamenii.Aceste obiective ar trebui sa fie :

sustinerea unui mediu înconjurator sanatos, pastrarea calitatii recreative a spatiilor naturale sau create de om si integrarea mediilor naturale, culturale si umane;

promovarea si sustinerea unei calitati competitive si eficiente a turismului ca afacere;

crearea unor conditii sociale satisfacatoare pentru turisti si populatia locala.

Nu trebuie uitat faptul ca este esential ca turismul sa fie politic acceptat drept o prioritate, fara a-si compromite durabilitatea.Fara suport si angajament politic pentru turismul durabil, programele turistice bazate pe principiile dezvoltarii durabile nu vor fi implementate. Deoarece turismul durabil reprezinta un scop, trebuie inteles ca orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului da nastere la anumite schimbari într-o zona. Totusi aceste schimbari trebuie mentinute în limite acceptabile, astfel incât scopul durabilitatii sa fie atins.

Turismul durabil poate fi cel mai bine realizat printr-o planificare atenta, prin dezvoltarea si conducerea corespunzatoare a sectorului turistic.

Cercetarile privind creativitatea reprezinta o necesitate sociala deoarece creativitatea este conditia esentiala a progresului cunoasterii în sensul ei activ de transformare a lumii în toate domeniile de activitate.

Cu toate ca omul creaza de la începutul existentei sale, creativitatea ca notiune stiintifica dateaza de putin timp. Problema cunoasterii si dezvoltarii aptitudiniilor creative se pune astazi mai pregnant datorita faptului ca în societatea contemporana, puternica dezvoltare stiintifica si tehnica solicita mai mult ca oricând creativitatea umana, progresul economic si social fiind în foarte mare masura dependent de inteligenta si inventivitatea membrilor societatii, de cantitatea de imaginatie, de ingeniozitate si originalitate investite în activitatile desfasurate în diverse domenii.În aceleasi conditii progresul nu este posibil însa fara inspectarea, dezvoltarea si valorificarea stiintifica a tuturor resurselor de creativitate de care dispune fiecare popor.

Un rol capital îl are în acest context educatia. Este imperios necesara introducerea în sistemul de învatamant a unei metodologii de promovare a creativitatii, de schimbare a mentalitatii învechite, de codasi, contemplare si resemnare caracteristica poporului nostru, introducerea unor scheme prin care sa fie vizate dezvoltarea aptitidinilor creative ale prescolarilor, elevilor si studentilor, precum si de selectie a celor cu potential creativ ridicat, acestia urmând sa fie ajutati si promovati în profesarea domeniilor de baza ale creatiei si dezvoltarii : stiinta, învatamant, tehnica si arta.

Se mizeaza mult pe aplicarea creativitatii în stiinta si tehnica, dorindu-se astfel realizarea unor programe cât mai diversificate prin care sa se fructifice si dezvolte potentialul creativ. În aceste domenii creativitatea este ceruta de dificultatile aparute în desfasurarea procesului de productie, observandu-se ca prin rezultatele ei sunt solutionate probleme de importanta majora pentru progresul omenirii în cele mai diverse forme de activitate.