I. Introducere .slide 2 II. Scurt istoric ..slide 3 III. Clasificare ...slide 4 IV. Materii prime ..slide 5 V. Schema tehnologica de obtinere a rachiului de tescovina ...slide 6 VI. Descrierea procesului tehnologic ...slide 7 VII. Utilaje ..slide 9 VIII. Prevenirea si tratarea unor defecte care pot aparea in distilate ..slide 11 IX. Maturarea si invechirea rachiului de tescovina slide 15 X. Calitatile terapeutice ale rachiului si precautii ...slide 16 XI. Cantitatea recomandata pentru consumul de rachiu in functie de masa ...slide 17 XII. Concluzie .slide 18 Bibliografie .slide 19
I. Introducere Tescovina reprezinta subprodusul rezultat de la presarea strugurilor si a mustuielii dulci sau fermentate; in compozitie se gasesc: ciorchinii, pielitele, semintele si resturile de must sau vin neextrase la pesare. Datorita componentilor valorosi: glucide, alcool etilic, saruri tartrice si ulei de seminte, tescovina poate fi valorificata obtinandu-se furaje proteice, acid tartric, alcool etilic, ulei alimentar, ulei tehnic, tanin, coloranti in cazul vinului rosu. Astfel, din 100kg tescovina se pot obtine circa 3 litri alcool, 1.5kg tanin, iar reziduul poate constitui un material valoros pentru furajarea semintelor. Din tescovina proaspata, nefermentata, rezultata de la presarea strugurilor rosii, intens colorati, antocianii, solutia obtinuta este concentrata si apoi folosita drept colorant alimentar. In tara noastra, tescovina se valorifica in vederea recuperarii alcoolului etilic si in proportii reduse pentru obtinerea tartratilor si uleiurilor din semintele de struguri. II. Scurt istoric Rachiul s-a fabricat pentru prima data in secolul XVI. Rachiul este de origine turceasca (raki in turca, preluat din arabul araq) si are o raspandire sud-dunareana, din Turcia, trecand prin Bulgaria, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Macedonia, Montenegru, Croatia, si pana in Albania. In Romania, cuvantul este atestat intr-o zona ce cuprinde sudul si estul Transilvaniei si o parte din jumatatea nordica a Moldovei. In Banat, pe o arie compacta, ii zice rachie. In toate aceste cazuri, ,,rachiu" a fost insa initial o forma literara, adoptata in unele zone ca echivalent al tuicii. III. Clasificare Rachiu de tescovina: - Rachiu de Apold - Rachiu de Bihor - Rachiu de Focsani - Rachiu de Jidvei - Rachiu de Tulcea - Rachiu de Vrancea Alte tipuri de rachiuri: Rachiu de drojdie: - Rachiu de Silvana - Rachiu de Husi - Rachiu de Valu lui Traian - etc Rachiu de fructe: - Rachiu de Buzau - Rachiu de Focsani - Rachiu de Jaristea - etc IV. Materii Prime Apa- este o materie prima importanta pentru industria fermentativa, de compozitia caruia depinde calitatea produsului finit. Maiaua de drojdie- drojdiile raman preponderente la elaborarea bauturilor alcoolice distilate. Genul Saccharamyces cerevisiae este cel mai raspandit, fie natural, fie prin insamantare artificiala. Boasca Zahar Pielite de la struguri Samburi de la struguri Resturi de pulpa si o cantitate mica de must In anumite cazuri contine chiar si partea lemnoasa a ciorchinelui.
1. https://www.scribd.com/doc/130190701/Obtinerea-Alcoolului-Din-Tescovina 2. E. A. Bratu, ,,Operatii unitare in ingineria chimica", Vol. 3, Editura Tehnica Bucuresti, 1984 4. Macovei V., ,, Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologie si industria alimentara"- Tabele si diagrame, Editura ALMA- Galati, 2000 https://ro.scribd.com/doc/148567179/Proiect-Rachiu-Tescovina http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/REZUMAT-Baltes.pdf
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.