Cuprins
- 1. Introducere 5
- 2. Stabilirea potențialului de produse albe 6
- 3. Caracterizarea produselor 15
- 3.1. Determinarea proprietăților medii ale produselor 15
- 3.2. Bilant material pe instalatia de DA
- 4. Alegerea schemei tehnologice 17
- 4.1. Tipuri de coloană de distilare atmosferică. Coloană de tip U 17
- 5. Calculul tehnologic al coloanei de tip U 18
- 5.1. Alegerea numărului de talere 18
- 5.2. Calculul presiunilor în coloană 18
- 5.3. Trasarea curbelor VE țiței la πZV și πec 20
- 6. Calculul temperaturilor din coloană 21
- 6.1. Calculul bilanțului de materiale în zona de vaporizare și stripare a coloanei. 22
- 6.2. Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare, tiZV 25
- 6.3. Calculul temperaturii țițeiului la ieșire din cuptor, tec 26
- 6.4. Calculul temperaturii din baza coloanei, tB 28
- 6.5. Calculul temperaturii în zona de vaporizare, tZV 29
- 7. Calculul temperaturilor pe talerele de culegere ale produselor laterale și la baza striperelor 30
- 7.1. Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale 30
- 7.1.1. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al motorinei, D1 31
- 7.1.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al petrolului, D2 33
- 7.1.3. Calculul temperaturii pe talerul de extragere al benzinei , D3 36
- 7.2. Calculul striperelor 38
- 7.2.1. Bilanțul material pe stripere cu abur 39
- 7.2.2. Bilanțul termic pe striperul cu abur. Calculul temperaturii în baza striperului de motorină, t2D1 40
- 7.2.3. Calculul temperaturii în baza striperului de petrol, t2D2 42
- 7.2.4. Calculul temperaturii în baza striperului de benzină, t2D3 43
- 7.3. Calculul temperaturii la vârful coloanei 44
- 7.4. Calculul sarcinii condensatorului de la vârful coloanei și a cantității de apă de răcire și condensare 46
- 7.5. Bilanț termic pe coloană 48
- 8. Dimensionarea tehnologică a coloanei de DA 48
- 8.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape (Glitsch) 48
- 8.2. Determinarea înălțimii coloanei 50
- 9. Descrierea fluxului tehnologic, a controlului fabricației, a măsurilor principale de protecția muncii, consumuri și aspecte economice 51
- Flux tehnologic 51
- Norme de protecţia muncii şi tehnica securităţii 52
- 1. Bioxid de sulf 52
- 2. Monoxid de carbon 52
- 3. Produse petroliere 53
- 10. Schema generală a instalației automatizată 55
- BIBLIOGRAFIE.56
- ANEXA.57
Extras din proiect
1. Introducere
Distilarea este procesul de separare fizica bazat pe diferentele intre punctele de fierbere ale componentilor dintr-un amestec format din doi sau mai multi componenti.
Țițeiul este un amestec complex de hidrocarburi cu puncte de fierbere foarte apropiate care se separă în amestecuri cu domenii de fierbere înguste numite fracțiuni petroliere.
Prin distilarea țițeiului, proces care implică una sau mai multe coloane se obțin fracțiuni cu limite de distilare bine precizate: benzină, white-spirit, petrol, motorină și un reziduu – păcură.
Deoarece această fracționare se realizează la o presiune apropiată de cea atmosferică, procesul este numit distilare atmosferică (DA). Fiind primul proces dintr-o serie vastă de transformări fizice și chimice la care este supus țițeiul, el se mai numește și distilare primară.
Distilarea atmosferică a țițeiului se realizează în coloane de fracționare de diverse tipuri: U, A, R. În acest scop, țițeiul este încălzit în cuptoare tubulare până la temperatura de 280-3300C.
În distilarea țițeiului se folosesc instalații cu o coloană, cu două coloane, cu o coloană și un vaporizator și cu mai multe coloane funcție de conținutul de fracțiuni ușoare din țiței și de conținutul de substanțe corozive din țiței.
In instalatia de distilare cu doua coloane,prima treapta de vaporizare se realizeaza intr-o coloana de dimensiuni mai mici numita coloana „zero” in care se separa benzina usoara.Temperatura corespunzatoare primei trepte de vaporizare se determina pe baza curbei de vaporizare in echilibru a intregului titei,iar temperatura celei de a doua trepte de separare se stabileste pe baza curbei VE a titeiului dezbenzinat.
În urma distilării țițeiului, din coloană se separă:
a) vapori de benzină ușoară ce se obțin la vârful coloanei, care apoi sunt condensați într-un condensator tubular cu apă. Benzina se acumulează apoi în vasul de reflux împreună cu apa rezultată din condensarea aburului introdus în coloană, pentru striparea păcurii și în stripere pentru striparea fracțiunilor laterale.
La partea superioară a vasului de reflux se separă gazele prezente în țiței, iar benzina ușoară rezultată este trimisă o parte ca reflux rece la vârful coloanei, iar restul se trimite la depozit.
b) fracții de benzină grea, petrol, motorină care se extrag lateral din coloana de distilare atmosferică în fază lichidă. Acestea se stripează în stripere cu abur sau în stripere cu refierbător.
Fracțiile laterale extrase fac apoi schimb de căldură cu țițeiul și se răcesc cu apă înainte de a fi trimise la depozit.
c) păcura stripată care după ce preîncălzește țițeiul, este răcită și trimisă la depozit.
2. Stabilirea potentialului de produse albe
Potențialul de produse albe reprezintă procentul maxim de produse de o anumită calitate ce se obține dintr-un anumit țiței supus distilării.
Ca metodă de calcul a potențialului de produse albe se alege metoda care utilizează drept criteriu de separare, temperaturile finale pe curbele STAS ale produselor și decalajele pe curbele STAS între produsele fracționate.
Calculul se efectuează în următoarea succesiune:
1. Se trasează curba PRF a țițeiului care corelează temperatura de fierbere cu procentele volum distilate.
2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produsele ce urmează a fi obținute
Limitele de distilare pe curba STAS pentru fracțiuni se iau în funcție de produsul care trebuie obținut în cantitate maximă (motorina) din Tabelul 2.
Tabelul 2. Temperaturi finale pe curba STAS (0C) recomandate
Produsul Produsul principal obținut în cantitate maximă
Benzină Petrol Motorină
Benzină ușoară 120-135 120-135 135
Benzină grea 205 160 205
Petrol 300 300 280
Motorină ușoară 360 360 360
Motorină grea <370 <370 <370
3. Se stabilesc decalajele pe curba STAS între produsele vecine. Decalajul este o apreciere a gradului de separare între fracțiuni și reprezintă diferența între temperatura la care distilă 5% volum produs greu și temperatura la care distilă 95% volum produs ușor pe curba STAS.(Anexa I, fig.I.3.)
Bibliografie
1. Onuțu, I., Instalații de proces în prelucrarea țițeiului și gazelor – Ghid de proiectare, Editura Universității din Ploiești, 2004.
2. Brebeanu, Gh., Notițe de curs, Fizico-chimia petrolului, Ploiești, 2010.
3. Suciu, G.C., Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol. I, Editura Tehnică, București, 1983.
4. Suciu, G.C., Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol IV, Editura Tehnică, București, 1993.
5. Mărinoiu, V., Automatizări ale proceselor petrochimice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
6. Vukalovici, M., Proprietățile termodinamice ale apei și aburului, Editura Tehnică, București, 1979.
7. Țunescu, R., Tehnologia distilării țițeiului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970.
8. Onuțu, I., Notițe de curs, Tehnologia distilării petrolului, Ip7, Ploiești, 2010-2011.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia Distilarii Petrolului.docx