ARGUMENTUL 3 Cap.1.RECOMANDARI NUTRITIONALE IN TIMPUL SARCINII ..5 Cap.2.NOTIUNI DE BAZA IN ALIMENTATIA LEHUZEI ..6 Cap.3.DIETA UNEI MAME CARE ALAPTEAZA 1 BIBLIOGRAFIE 24
ARGUMENTUL Nutritia in sarcina, precum si impactul acesteia asupra dezvoltarii si cresterii feto-placentare reprezinta un subiect de interes atat pentru gravide si partenerii lor, cat si pentru personalul medical. In tarile slab dezvoltate economic, subnutritia este un factor de risc asociat cu un prognostic nefavorabil in sarcina (restrictie de crestere intrauterina, fat mic pentru varsta gestationala, moarte fetala intrauterina). Pe de alta parte, o dieta hipercalorica cu impact asupra greutatii gravidei (supraponderalitate/obezitate) este corelata cu aparitia, in perioada adulta a urmasilor, a unor boli cronice - obezitate, boala cardiovasculara, diabet zaharat sau sindrom metabolic. Conform unor studii recente, fatul aflat in dezvoltare evalueaza mediul nutritional disponibil inca din momentul conceptiei si isi adapteaza rata de crestere in conformitate cu acesta. In timp ce scopul fatului este acela de a-si spori sansele pentru o dezvoltare si crestere corespunzatoare, scopul organismului matern este de a-si conserva potentialul de reproducere pe un termen cat mai lung, chiar daca asta presupune sacrificarea sarcinii curente. Cu alte cuvinte, in fata unei nutritii limitate, placenta poate limita ce este disponibil fatului, in ciuda unui aport exogen de suplimente. Cresterea suplimentara a energiei necesare pentru o dezvoltare adecvata a sarcinii este de 90-125 kcal in primul trimestru de sarcina, 286-350 kcal in al doilea trimestru de sarcina si 466-500 kcal in al treilea trimestru de sarcina. Asadar, necesarul caloric sufera o crestere cu doar 10-25%, vechea zicala ,,a manca pentru doi" nefiind sustinuta de calculele matematice. Cu toate acestea, cerintele energetice variaza in functie de activitatea fizica, greutate, inaltime, varsta, astfel incat recomandarile trebuie individualizate. Greutatea dupa nastere este un subiect sensibil pentru orice proaspata mamica, cu atat mai mult cu cat dieta zilnica nu poate suporta restrictii majore. Scaderea ponderala in perioada postnatala se face treptat, fara masuri drastice de infometare, care pun in pericol sanatatea mamei si a bebelusului. Scopul in acest caz este recapatarea echilibrului fiziologic anterior sarcinii, intr-o maniera cat mai naturala si in ritmul de refacere propriu. CAP.1.RECOMANDARI NUTRITIONALE IN TIMPUL SARCINII Recomandarile nutritionale generale in timpul sarcinii sunt dieta echilibrata si sanatoasa pe baza piramidei nutritionale, respectand masurile de igiena pentru a evita infectiile gastro-intestinale. Se poate imbogati dieta cu alimente care contin fier (carne rosie, ficat, galbenus de oua, legume, nuci, prune) si cu alimente care contin acid folic pentru a preveni defectele de tub neuronal la fat (ficat, legume cu frunze verzi, drojdie). In timpul sarcinii, substantele nutritive asigura cresterea fatului si se depun ca rezerve pentru lactatie. Dieta in sarcina trebuie sa fie echilibrata, hiperproteica, hipercalorica (2200 calorii), bogata in vitamine si minerale, deoarece 2-4 kg se depun pentru asigurarea alaptarii. In alaptare se pierde mare parte din greutatea castigata in sarcina, in mod normal cam 1/2 kg / saptamana, dar nu mai mult de 3 kg/sapt. In timpul alaptarii nu trebuie avuta o dieta speciala, pentru ca este un fenomen fiziologic care se petrece la o femeie sanatoasa. Dieta trebuie doar sa fie hipercalorica (2500-2700 calorii). In timpul alaptarii este bine ca meniul sa fie variat, bogat in proteine, branzeturi, legume, fructe, fainoase, dar sa se evite grasimile si dulciurile. Cand un bebelus este alaptat exclusive, senzatia de foame apare mai tot timpul, asa ca mama trebuie sa-si asculte corpul. Este rareori necesar sa numere caloriile. Nu exista alimente care sa fie interzise sau care sa dauneze copilului. Exista posibilitatea ca nou-nascutul sa faca colici la anumite alimente consumate de mama, pe care ar fi bine sa le mai evite/amane o perioada de minim 2 saptamani. Mamele care au alergii trebuie sa evite consumul de alimente alergizante (capsune, peste, oua, proteina din laptele de vaca, nuci, ciocolata). E necesar sa se consume lichide suficiente- 2-3 litrii/zi, din mai multe surse: legume, fructe, supa, sucuri de legume/fructe, lapte, ceai, sau alte bauturi sau cat ii este sete este suficient pentru a se mentine hidratata. Mamele care au sanii angorjati si incearca sa reduca consumul de lichide in speranta ca se va diminua lactatia sau mamele care incearca sa intarce copiii, ar trebui sa stie ca dupa multe studii si cercetari s-a demonstrat ca reducerea lichidelor nu reduce lactatia. Trebuie sa evite consumul de alcool (concentratia din lapte este egala cu concentratia din sange) si fumatul, sa reduca consumul de cafea (scade cantitatea de lapte), sa evite curele de slabire sau capsulele care slabesc, sa faca exercitii fizice moderate, cele intense schimba gustul laptelui datorita acumularii de acid lactic, iar bebelusul poate refuza sanul. Mancarurile cu aciditate crescuta nu afecteaza laptele. Alimentele acide precum citricele, rosiile nu pot schimba aciditatea laptelui, la fel ca nici un alt aliment, dar unii bebelusi sunt sensibili la proteinele care trec in laptele matern. Mamele care alapteaza pot consuma miere. Mierea nu este o problema pentru mama, este interzisa copiilor cu varsta sub 1 an deoarece flora intestinala a unui bebelus nu poate distruge botulismul, ce se colonizeaza in tractul intestinal.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
