Restricțiile alimentare pentru femeile gravide și lăuze

ARGUMENTUL

Nutriția în sarcină, precum și impactul acesteia asupra dezvoltării și creșterii feto-placentare reprezintă un subiect de interes atât pentru gravide și partenerii lor, cât și pentru personalul medical. În țările slab dezvoltate economic, subnutriția este un factor de risc asociat cu un prognostic nefavorabil în sarcină (restricție de creștere intrauterină, făt mic pentru vârsta gestațională, moarte fetală intrauterină). Pe de altă parte, o dietă hipercalorică cu impact asupra greutății gravidei (supraponderalitate/obezitate) este corelată cu apariția, în perioada adultă a urmașilor, a unor boli cronice - obezitate, boală cardiovasculară, diabet zaharat sau sindrom metabolic.

Conform unor studii recente, fătul aflat în dezvoltare evaluează mediul nutrițional disponibil încă din momentul concepției și își adaptează rata de creștere în conformitate cu acesta. În timp ce scopul fătului este acela de a-și spori șansele pentru o dezvoltare și creștere corespunzătoare, scopul organismului matern este de a-și conserva potențialul de reproducere pe un termen cât mai lung, chiar dacă asta presupune sacrificarea sarcinii curente. Cu alte cuvinte, în fața unei nutriții limitate, placenta poate limita ce este disponibil fătului, în ciuda unui aport exogen de suplimente.

Creșterea suplimentară a energiei necesare pentru o dezvoltare adecvată a sarcinii este de 90-125 kcal în primul trimestru de sarcină, 286-350 kcal în al doilea trimestru de sarcină și 466-500 kcal în al treilea trimestru de sarcină. Așadar, necesarul caloric suferă o creștere cu doar 10-25%, vechea zicală „a mânca pentru doi” nefiind susținută de calculele matematice. Cu toate acestea, cerințele energetice variază în funcție de activitatea fizică, greutate, înălțime, vârstă, astfel încât recomandările trebuie individualizate.

Greutatea după naștere este un subiect sensibil pentru orice proaspătă mămică, cu atât mai mult cu cât dieta zilnică nu poate suporta restricții majore. Scăderea ponderală în perioada postnatală se face treptat, fără măsuri drastice de înfometare, care pun în pericol sănătatea mamei și a bebelușului. Scopul în acest caz este recăpătarea echilibrului fiziologic anterior sarcinii, intr-o manieră cât mai naturală și în ritmul de refacere propriu.

CAP.1.RECOMANDĂRI NUTRITIONALE ÎN TIMPUL SARCINII

Recomandările nutriționale generale în timpul sarcinii sunt dieta echilibrată și sănătoasă pe baza piramidei nutriționale, respectând măsurile de igienă pentru a evita infecțiile gastro-intestinale. Se poate îmbogăți dieta cu alimente care conțin fier (carne roșie, ficat, gălbenuș de ouă, legume, nuci, prune) și cu alimente care conțin acid folic pentru a preveni defectele de tub neuronal la făt (ficat, legume cu frunze verzi, drojdie). În timpul sarcinii, substanțele nutritive asigură creșterea fătului și se depun ca rezerve pentru lactație. Dieta în sarcină trebuie să fie echilibrată, hiperproteică, hipercalorică (2200 calorii), bogată în vitamine și minerale, deoarece 2-4 kg se depun pentru asigurarea alaptării.

În alăptare se pierde mare parte din greutatea câștigată în sarcină, în mod normal cam ½ kg / săptămână, dar nu mai mult de 3 kg/săpt. În timpul alaptării nu trebuie avută o dietă specială, pentru că este un fenomen fiziologic care se petrece la o femeie sănătoasă. Dieta trebuie doar să fie hipercalorică (2500-2700 calorii). În timpul alaptării este bine ca meniul să fie variat, bogat în proteine, brânzeturi, legume, fructe, făinoase, dar să se evite grăsimile și dulciurile. Când un bebeluș este alăptat exclusive, senzația de foame apare mai tot timpul, așa că mama trebuie să-și asculte corpul. Este rareori necesar să numere caloriile. Nu există alimente care să fie interzise sau care să dăuneze copilului. Există posibilitatea ca nou-născutul să facă colici la anumite alimente consumate de mamă, pe care ar fi bine să le mai evite/amâne o perioadă de minim 2 săptămâni. Mamele care au alergii trebuie să evite consumul de alimente alergizante (căpșune, pește, ouă, proteina din laptele de vacă, nuci, ciocolata).

E necesar să se consume lichide suficiente- 2-3 litrii/zi, din mai multe surse: legume, fructe, supă, sucuri de legume/fructe, lapte, ceai, sau alte băuturi sau cât îi este sete este suficient pentru a se menține hidratată. Mamele care au sânii angorjați și încearcă să reducă consumul de lichide în speranța că se va diminua lactația sau mamele care încearcă să înțarce copiii, ar trebui să știe că după multe studii și cercetări s-a demonstrat că reducerea lichidelor nu reduce lactația. Trebuie să evite consumul de alcool (concentrația din lapte este egală cu concentrația din sânge) și fumatul, să reducă consumul de cafea (scade cantitatea de lapte), să evite curele de slăbire sau capsulele care slăbesc, să facă exerciții fizice moderate, cele intense schimbă gustul laptelui datorită acumulării de acid lactic, iar bebelușul poate refuza sânul.

Mâncărurile cu aciditate crescută nu afectează laptele. Alimentele acide precum citricele, roșiile nu pot schimba aciditatea laptelui, la fel ca nici un alt aliment, dar unii bebeluși sunt sensibili la proteinele care trec în laptele matern. Mamele care alăptează pot consuma miere. Mierea nu este o problemă pentru mamă, este interzisă copiilor cu vârsta sub 1 an deoarece flora intestinală a unui bebeluș nu poate distruge botulismul, ce se colonizează în tractul intestinal.