Unitate de învățământ

Cuprins proiect Cum descarc?

I. INTRODUCERE . 1
II. PERSPECTIVA ISTORICA .. 2
1. REVOLUTIA INDUSTRIALA 1700 -  1850 .. 2
2. DUPA REVOLUTIA INDUSTRIALA 1860-1980 . 3
3. DECLINUL ANILOR '80 SI MISCARILE ANILOR '90 SI '00 ... 4
III. METODE EDUCATIONALE ALTERNATIVE MAJORE 6
1. WALDORF .. 6
2. MONTESSORI 7
3. REGGIO EMILIA ... 8
IV. FACTORII CARE DEFINESC SPATIUL DE STUDIU ... 11
1. PLANIMETRIA 12
2. MATERIALELE SI MOBILIERUL . 14
3. ILUMINAREA SPATIILOR . 16
4. ACUSTICA 17
5. VENTILAREA .. 18
V. INTERVIU CU ELEVI DE LA COLEGIUL NATIONAL ,,MIHAI EMINESCU" SATU MARE ... 20
VI. STUDII DE CAZ 22
1. Benjamin Franklin Elementary School, Kirkland , Washington - SUA 22
2. Ash Creek Intermidiate School, Monmouth, Oregon - SUA . 24
3. Edison High School, Fresno, California - SUA . 25
VII. FORMA NOUA DE UNITATE DE INVATAMANT IN LOCALITATEA SURDUC .. 28
VIII. CONCLUZII 30
IX. BIBLIOGRAFIE . 32
X. SURSE IMAGINI 35


Extras din proiect Cum descarc?

I. INTRODUCERE
Intr-o societate in continua dezvoltare, scoala, indiferent de nivelul la care se afla, trebuie sa se adapteze si sa evolueze o data cu aceasta. Unitatea de baza a structurii de invatamant este clasa, ca spatiu de formare in care se pun bazele cunoasterii.
Principala relatie in acest sistem este relatia dintre elev si profesor si ea trebuie tratata cu atentie si studiat modul in care poate fi imbunatatita. Pe langa acest aspect, o alta relatie la fel de importanta este cea dintre elev si spatiu, iar cea de-a doua o afecteaza direct pe prima. Aceasta isi pune amprenta asupra procesului de asimilare a informatiilor si afecteaza atitudinea viitoare a elevului fata de acest proces.
Libertatea de exprimare si lipsa de constrangeri a metodelor de invatare poate sa ajute la imbunatatirea atentiei acordate de elev unui curs, dar si a imaginatiei acestuia, in timp ce il incurajeaza sa rezolve mai eficient sarcinile care ii sunt atribuite. Pe langa dezvoltarea cunostintelor, in cadrul acestor spatii, elevul isi mai dezvolta si relatiile interpersonale. In aceasta perioada , el isi defineste tipul de relatii pe care le va avea in viitor. In ansamblu, unitatea de invatamant are o influenta majora asupra modului in care generatiile formate vor interactiona pe parcursul unei dezvoltari viitoare, a relatiilor interumane si ale acestora cu mediul in care se vor manifesta.1
Studiul spatiilor nu reprezinta doar evaluarea progreselor tehnologice, ci si a progreselor pe partea pedagogica. Modul in care este privit acest proces influenteaza mai multi factori ce definesc spatiul, cum ar fi: limitele unei sali de clasa, elementele cu care intra in contact elevul, factorii care influenteaza atmosfera (lumina, temperatura camerei, calitatea aerului). Toti acesti factori , ce definesc un spatiu, sunt interdependenti si contribuie la toate activitatile ce se desfasoara in acesta. Realizarea acestor elemente necesita o documentare prealabila, pentru a avea o vedere de ansamblu corecta si completa a programului arhitectural, dar si a tuturor variabilelor ce necesita rezolvare. In alegerea unei directii ,este necesara luarea in considerare a preferintelor elevilor, intrucat acestia sunt cei ce isi vor petrece timpul in aceste spatii.
Desi e mai confortabil sa se pastreze standardele vechi de spatii, acestea trebuie analizate si regandite in functie de noile cerinte, atat ale elevilor, cat si ale profesorilor care cer o schimbare in modul de invatare. Punerea in acord a cerintelor ambelor parti participante la procesul educational necesita o mai mare implicare a arhitectilor , proiectantilor de cladiri cu destinatie didactica(si nu numai); acestia sunt cei care dau forma spatiilor educationale, "cea de-a doua casa a elevului", unde rolul lor de a imbina armonia formelor , culorilor si conceptelor trebuie sa contribuie la asimilarea cunoasterii.
II. PERSPECTIVA ISTORICA
1. REVOLUTIA INDUSTRIALA 1700 -  1850
Anglia a fost prima tara care a simtit efectele industrializarii si a incercat sa gaseasca modalitati de a educa clasele muncitoare. O data cu aceasta a aparut si educatia obligatorie pentru copiii intre 6 si 11 ani, facand astfel necesara dezvoltarea unor institutii care sa se ocupe de aceasta parte. Acum incep si arhitectii sa isi ofere opinia avizata in privinta spatiilor ce trebuie sa deserveasca elevii si interpretari asupra teoriilor dezvoltate.2
Teorii pedagogice
In aceasta perioada se remarca doi teoreticieni: Robert Owen din Tara Galilor si Friedrich Froebel din Germania.
Robert Owen a venit cu idei ce au scos in evidenta atat mentalitatea unui om preocupat DE industrie, cat si idei sociale si filosofice. Acestea au inclus multe dintre ideile despre joc si despre practicile adecvate dezvoltarii, iar cele privind evitarea abuzului, pedepsirea copiilor si tratarea lor intr-un mod amabil si cu respect au fost revolutionare.3
Froebel era preocupat de dezvoltarea spirituala si intelectuala a copilului. El a incercat sa organizeze un sistem de educatie care sa dezvaluie sinele rational si sa controleze irationalul. Ideea sa inovatoarea fost ca educatia ar trebui sa-l dezvolte pe individ in functie de tendintele fiecaruia, nu conform unui standard arbitrar. El a considerat ca acestea se manifesta la inceputul vietii, astfel cunostintele mamei despre cum trebuie abordat reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului.4
Raspunsuri arhitecturale
Scolile construite au fost in mare parte standardizate, niste spatii utilitare care au fost concepute pentru a gazdui cat mai multi studenti posibil, maximizand spatiul de clasa(Fig. 2). Desi ar fi putut fi cladiri destul de elegante, ele erau aglomerate si impersonale. Tot acum se acorda o atentie mare amplasarii functionale, iar problemele de iluminare si ventilatie sunt tratate corespunzator, astfel incat rezultatul sa fie unul cat mai optim pentru constructia scolilor si implicit, a salilor de clasa(Fig. 3). Problema ventilatiei este tratata prin tehnici noi, astfel incat scolile si salile de clasa sa poata beneficia de acest aspect intr-un mod cat mai economic si util.5
Datorita lipsei iluminarii electrice, lumina naturala ramane un subiect important in cladirile scolare pentru arhitecti. Astfel amplasarea cladirilor se face tinand cont in mod strict de iluminarea naturala pentru o mai buna utilizare a conditiilor naturale preexistente. In reteta proiectarii cladirilor scolare intra in acest fel standarde prescriptive precum pozitia ferestrelor si rapoartele plin-gol. Datorita standardizarii proiectelor, aceasta reteta devine una usor de urmat, odata cu folosirea acestor indicatii intr-un numar mare de unitati scolare.6


Fisiere în arhivă (1):

  • Unitate de invatamant.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

CARTI
1. Alan Ford, Designing the Sustainable School (Australia: Editura The Images Publishing Group Pty Ltd, 2007)
2. Gerald Lee Gutek, The Montessori Method. The origin of educational innovation: Including an abridge and annoted edition of Maria Montessori's The Montessori Method (United States of America: Rowman & Littlefield Publishers, Inc., 2004)
3. GheorgheVais, Programe de Arhitectura (Cluj-Napoca:U.T. PRESS, 2008)
4. Herman Hertzberger, Space and Learning: Lessons in Architecture 3 (Rotterdam: 010 Publishers, 2008)
5. Linda Kinney, Wharton Pat, An Encounter with Reggio Emilia: Children's Early Learning Made Visible (Milton: Routledge, 2008)
6. Louise Boyd Cadwell, Bringing Learning to Life: The Reggio Approach to Early Education (New York: Teachers College Press, 2003)
7. Mark Dudek, Architecture of Schools -  The New Learning Enviroments (Marea Britanie: Architectural Press, 2009)
8. Mark Dudek, Children's Spaces (Burlington: Architectural Press, 2005)
9. Mark Dudek, Schools and kindergartens - A Design Manual(Berlin:Ria Stein, 2007)
10. Sarah Scott, Architecture for children (Camberwell: ACER Press, 2010)
11. V. Cellia Lascarides si Blythe F. Hinitz, History of early Childhood Education (New York: Falmer Press, 2000), pp. 75-81
ARTICOLE
1. Heiner Ullrich, "Rudolf Steiner", Prospects: the quarterly review of comparative education(1994), Paris, UNESCO: International Bureau of Education), vol.XXIV, no. 3/4, 1994, pp. 555-572
2. Lindsay Baker, A History of School Design and its Indoor Environmental Standards, 1990 to Today (Washington: 2012), National Institute of Building Science
3. Mark Winterbottom si Arnold Wilkins, "Lighting and discomfort in the classroom", Journal of Environmental Psychology (2009), Vol. 29, Nr. 1, pp. 63-64
4. Mei-yung Leung si Ivan Fung, "Enhancement of Classroom facilities of primary school amd Its Impact on Learning Behaviors of Students", Facilities (2005), Vol. 23, Nr. 13/14, p. 586
5. ThomasCoklin, ,,The Importance of Student Experience in Creating Autunomy -  Supportive Classroms for Milennial Learners", Journal of Management Education volume 34, issue 4, Forray Jeanie (co-ed), Lund Dean Kathz (co-ed), Sage Publishing, Los Angeles, august 2012, pp.499-538
6. Valarie Mercilliot Hewett, "Examining the Reggio Emilia Approach to Early Education", Early Childhood Education Journal (2001), Vol. 29, Nr. 2, pp. 95-96
LUCRARII DIZERTATIE
1. Amy Cole, Critical Review of Elementary School Design (2011), lucrare dizertatie, University of Massachutes Amherst, Departamentul de Arta, Arhitectura si Istoria Artei
2. Christopher S. Jolley, Waldorf Architecture: A Pedagogy's Relation to Design (2010), lucrare dizertatie, School of Architecture and Interior Design, College of Design, Architecture, Art and Planning, University of Cincinnaty
NORMATIV
1. Normativ Privind Proiectarea, Realizarea si Exploatarea Constrctiilor pentru Licee si Scolii NP 010-1997
SURSE WEB
1. Alina Birsa, "Surduc", Fundatia pentru o Societate Deschisa, accesat 5 mai 2016, http://www.fundatia.ro/sites/default/files/36_Surduc%20v2.pdf
2. Articol despre Ash Creek Intermediate School, firma de distributie Better Bricks, accesat 27 noiembrie 2017, https://betterbricks.com/sites/default/files/casestudies/pdf/ashcreek_casestudy.pdf
3. "Awesome Edison High School Academic Building by Darden Architects", ViaHouse site cu continut focusat pe arhitectura, accesat 23 ianuarie 2018, http://www.viahouse.com/2013/04/awesome-edison-high-school-academic-building-by-darden-architects/
4. Departamentul de Educatie si Aptitudini Marea Britanie, "Acoustic Design of Schools: A Design Giude", Building Bulletin (2003), pp. 54-58, accesat 26 iulie, 2017, http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20130402164558/https://www.education.gov.uk/publications/eOrderingDownload/BB93-Acoustic_Design.pdf
5. "Designing Quality Learning Spaces: Ventilation & Indoor Air Quality", pagina Ministerului Educatiei din Noua Zeelanda, accesat 15 augusr 2017, https://education.govt.nz/assets/Documents/Primary-Secondary/Property/School -property-design/Flexible-learningspaces/VentilationIndoorAirQualityGuide.pdf
6. "Discover Design: A Student Design Experience", Chicago Architecture Foundation, accesta 20 ianuarie 2018, http://archive.discoverdesign.org/discover/spaces/scale.html
7. "Edison High School Academic Building", Darden Architects, accesat 26 ianuarie 2017, http://www.dardenarchitects.com/our-work/edison-high-school-academic-building/
8. "Rethinking the Classroom", Universitatea Western din Canada, accesat 24 august 2017, http://www.uwo.ca/wals/pdf/rethinking_the_classroom.pdf
9. "Plan de Actiune a Scolii", Inspectoratul Scolar Judetean Salaj, accesat 13 iunie 2017, https://www.isjsalaj.ro/pdi-pas/Grupul%20Scolar%20SURDUC.pdf
10. Proiectul Liceului Scolii Internationale din Broxelles, firma de arhitectura Fielding Nair International, accesat 23 august 2017, http://www.fieldingnair.com/projects/international-school-of-brussels-high-school/
11. Studiu de caz Ash Creek Intermediate School, Universitatea din Oregon, accesat 23 august 2017, http://pages.uoregon.edu/akwok/VSCS/AshCreek/people/ashcreek.PDF
12. Suport curs, firma sisteme de iluminare Lighting Associates, INC., accesat 13 august 2017, http://www.lightingassociates.org/i/u/2127806/f/tech_sheets/library_lessons_learned_2004.pdf
13. "The Montessori approach and its architecture. How these are translated to a building and environment and how these influence the children's' attribute.", Christina Demetriou, accesat 12 decembrie 2017, www.academia.edu/2018126/The_Montessori_approach_and_its_architecture_by_Christina_Demetriou


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!