Pictura in Transilvania Secolul al XVI-lea

Extras din proiect Cum descarc?

Monumentele istorice si de arta ale Transilvaniei, netagaduite valori de ordin artistic, se infatiseaza ca marturii si documente privind istoria si cultura nationala subliniind existenta inca din faza de inceput a evului de mijloc al unei civilizatii romanesti, scotand in evidenta cu pregnanta continuitatea si unitatea de viata a tinuturilor locuite de romani.
Odata cu sfarsitul veacului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, se produc un sir de crize interne si externe, care se reflecta prin aspecte specifice in evolutia artistica a Transilvaniei. In acelasi secol al XVI-lea, pictura destinata comunitatilor romano-catolice din Transilvania prezinta o configuratie destul de complexa, sub semnul unor atractii stilistice bipolare: gotice pe de o parte, renascentiste pe de alta. Formele retardatare ale goticului se mai manifesta in cadrul unor mici ansambluri de pictura murala, de asemenea in configuratia unor altare poliptice, chiar daca pretutindeni pot fi recunoscute si ecouri ale Renasterii, a carei instalare pe teritoriul Transilvaniei beneficiase, inca din secolul precedent.
Interactiunea intereselor economice, politice si culturale dintre Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca se manifesta cu plenitudine in acest secol, culminand la sfarsitul lui cu prima unire a tuturor tinuturilor locuite de romani.
Activitatea ctitoriceasca de la inceputul celui de-al XVI-lea veac se reduce la ridicarea unor modeste biserici de lemn, si rareori de piatra de catre satele romanesti iobagite, cu multe dificultati si sacrificii. in acest context, in care opresiunea sociala si religioasa se asociau in mod organizat, sprijinul direct acordat de domnii din celelalte doua tari romanesti este deosebit de pretios.
In nordul Transilvaniei, pe valea Somesului, manastirea Vadului, ctitoria lui Stefan cel Mare, resedinta episcopala, continua sa joace un important rol ca centru cultural si religios, cunoscand o infloritoare dezvoltare in timpul domniei lui Petru Rares, stapanitor al cetatii Ciceului si Ungurasului cu vastele lor domenii. Documentar, primul dintre episcopii de la Vad. Ilarion este amintit in anul 1523, in context cu alti trei preoti. Matei, Sandru si Petru, care impreuna cu cnejii din valea Rodnei cer orasului Bistrita ingaduinta de a construi o manastire intre satele Hordou si Telciu.
Arta provinciei de la rasaritul Carpatilor, in vremea lui Petru Rares, evolueaza in mod firesc pe planuri superioare, adaugind atribute noi mostenirii artistice, reflectand imperativele majore ale epocii, in forme specifice, continuand si dezvoltand intregul tezaur al originalei experiente romanesti.
Inflorirea cultural-artistica a Moldovei din prima jumatate a celui de-al XVI-lea veac constituie un reper de cea mai mare insemnatate pentru evolutia picturii romanesti transilvanene, ce avea tendinte manifeste de apropiere si unificare.
Interactiunile de ordin cultural-artistic, ce se manifestasera cu atata vigoare inca in secolul al XV-lea, persistau si in acest veac. Un exemplu edificator al inrauririi scolii de pictura din Moldova epocii raresiene, o reprezinta fresca exterioara a bisericii evanghelice din Dirlos, opera unui pictor format in centrele artistice de la rasaritul Carpatilor.
Executate in prima jumatate a secolului al XVI-lea, inainte de 1544, imaginile picturilor murale de la biserica din Dirlos, imbraca fatadele corului si ale absidei altarului, fresca fiind mai bine pastrata in partea superioara, acolo unde era mai bine aparata de intemperii.
Picturile de la Dirlos reprezinta un moment deosebit de important si semnificativ in istoria picturii medievale transilvanene. Stilistic si iconografic ansamblul se incadreaza fondului artistic postbizantin, fiind ,,frapante asemanarile cu picturile exterioare moldovenesti din vremea voievodului Petru Rares". Artistul zugrav este probabil un roman transilvanean, pelegrin prin Moldova, poate unul din colaboratorii ce au activat la realizarea ansamblurilor murale de la rasaritul Carpatilor, unde a invatat nu numai manuirea unei tehnici de lucru superioare, dar a si preluat o serie de elemente de natura stilistica si iconografica, de cromatica si compozitie. Ca era un pictor roman o dovedeste deosebirea stilistica a picturilor sale, comparativ cu decorul mural al bisericilor sasesti si maghiare, care se mentinea in sfera de influenta a goticului tardiv european. La toate acestea se adauga imprejurarile istorice favorabile in care a activat pictorul, in aceasta perioada raporturile dintre cele trei tari romane inregistrand o sensibila transformare calitativa. Era vremea cand Petru Rares, domnul Moldovei, stapanul unor intinse domenii din Transilvania, era ascultat la Brasov, Sighisoara, Medias ori Bistrita, avea sub controlul sau intreaga Secuime.
Pictura exterioara a bisericii evanghelice din Dirlos nu a fost un exemplar solitar in peisajul artistic al Transilvaniei secolului al XVI-lea. La numai cativa kilometri, biserica evanghelica din Curciu, mai pastreaza pe fatadele corului si ale absidei resturi de pictura murala, care desi ilizibile din punct de vedere iconografic si stilistic, putem presupune ca au avut aceeasi apartenenta. 
Din aceasta perioada cunoastem mai multi mesteri ce vin din Moldova pentru a picta in Transilvania, iar alteori sunt aduse icoane de peste munti pentru a impodobi ctitoriile transilvanene.
Tributare scolilor de pictura a iconarilor moldoveni din prima jumatate a secolului al XVI-lea sunt si doua pretioase icoane din biserica de lemn a satului Urisiu de Jos, localitate asezata la poalele Muntilor Gurghiului. intr-o stare de conservare exceptionala, icoanele de la Urisiu de Jos infatiseaza pe Maica Domnului cu pruncul de tipul Hodighitria si Sfantul Nicolae, inconjurat de scene din viata sa.
Imaginea centrala si scenele si figurile de pe laterale sunt articulate si subliniate de bogate elemente sculpturale aurite, pe care le intalnim si la icoana pereche, pictata de acelasi mester.
Acelasi spirit minutios, decorativ, se recunoaste si in icoana Sfantului Nicolae, accentuat de pictura plata, cu motive geometrizate ale polistavrionului si ale Evangheliei pe care o tine in mana stanga.
Elementele ornamentale din repertoriul decorativ al Renasterii, intalnite in pictura icoanelor de la Urisiu de Jos, dar si in pictura manastirilor moldovenesti, inca la sfarsitul secolului al XV-lea si in prima jumatate a secolului al XVI-lea, dovedesc o mai timpurie patrundere a lor in arta romaneasca. Pretioasele icoane de la Urisiu de Jos dezvaluie legaturile artistice dintre cele doua tari romanesti, scoala de pictura moldoveneasca aducandu-si un aport insemnat la impodobirea monumentelor Transilvaniei medievale. 
Atractia centrelor artistice ale Moldovei, faima pictorilor ce decorasera fatadele manastirilor bucovinene, circulatia mesterilor si legaturile bisericesti ori de alta natura ale romanilor transilvaneni, au contribuit la conturarea unui curent in pictura din Transilvania, in care se resimte puternica influenta a artei de la rasaritul Carpatilor asupra mesterilor locali.


Fisiere in arhiva (1):

  • Pictura in Transilvania Secolul al XVI-lea.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!