Comparație între sistemul de pensii din Croația și România

Sistemul de pensii private în România (Pilonii II și III)

În majoritatea tărilor europene, principalul pilon în vederea formării provizionului de pensie constă într-un plan de pensii public obligatoriu care este adesea completat de un sistem privat de pensii. În Europa de Est, primele care au introdus modelul celui de-al treilea pilon au fost Ungaria și Croatia în anul 1998, urmate în anul 1999 de Polonia. Sistemul public de pensii a fost mentinut ca prim pilon obligatoriu. Un avantaj important al introducerii sistemului privat de pensii este reprezentat de reducerea riscului financiar al viitorilor pensionari prin diversificarea portofoliului, acesta incluzând atât companii publice, cât și private. Introducerea pensiilor private în aceste tări a reprezentat un catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare financiare, cum ar fi piata de capital sau cea bancară.

Pe lângă pensile de stat, un procent mai mare de 50% din populatia activă din tările Europei Centrale și de Est ia în considerare investitiile în pensii private individuale, iar una din cinci persoane din această zonă detine deja un produs de pensii complementar. Un studiu realizat de către Unicredit Group arată faptul că populatia cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani este cea mai activă în ceea ce privește investitiile într-o pensie suplimentară. De asemenea, aproape 60% dintre persoanele care se încadrează în acestă categorie de vârstă a început deja să economisească în vedrea pensionării sau ia în considerare acestă posibilitate.

Pe piata din România, Sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) este un sistem obligatoriu pentru persoanele nou intrate pe piata muncii care au cel mult 35 de ani, fiind facultativ pentru celelalte categorii de persoane în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și contribuie la sistemul public de pensii. Pilonul III include pensii de tip facultativ, contributiile fiind de maxim 15% din nivelul veniturilor.

În România, nivelul contibutiilor la fondurilor de pensii private obligatorii este foarte scăzut în comparatie cu alte sisteme similare din statele Europei Centrale și de Est. În primul an de colectare(2008), contributia a fost de 2% din contributia individuală la sistemul public de pensii. Acesta va crește anul cu 0,5 puncte procentuale, și va atinge procentul prezent al contributiilor de 8% din Ungaria în 10 ani.

Proiectul de buget pentru anul 2009 prevede însă blocarea contributiilor la fondurile de pensii private (Pilonul II) la 2% din salariul brut în acest an. În urma adoptării acestei măsuri, participantii vor pierde peste 80 de milioane de euro. Această măsură afectează atât participantii la pensile private obligatorii, cât și planurile de afaceri ale unor companii internationale care au investit în România în sistemul de pensii private. Un alt efect negative al acestei măsuri este reprezentat de acccentuarea instabilitătii cadrului legislativ românesc, fapt care va conduce la diminuare investitiilor străine pe termen lung în România

Într-un raport realizat de Banca Mondială pentru autoritătile române se arată faptul că absenta unor reglementări clare în ceea ce privește indexarea pensiilor conduce la o vulnerabilitate ridicată a acestui sistem la presiunile politice, ceea ce sporește incertitudinea legată de persectivele fiscale ale României. Pe de altă parte, majoritatea tărilor europene dispun de scheme clare de indexare a pensiilor în functie de evolutia preturilor.

În România, începând cu anul 2007 se observă o tendintă de evolutie la nivelul sistemului de pensii private. Creșterea continuă a numărului de participanti în perioada mai 2007-mai 2008(de la 111 la 87.954) și a activelor nete (de la 58.598 la 34.528.932) în sistemul Pilonului III poate fi interpretată ca un semnal pozitiv pentru viitorul pensiilor facultative. Dacă în septembrie 2007 investitiile fondurilor de pensii facultative se îndreptau în proportie de 99% către depozite bancare și alte instrumente ale pietei monetare, în mai 2008 se constată faptul că 71% din volumul investitiilor s-au îndreptat către titluri de stat și obligatiuni municipale. Se constată faptul că ponderea cumulată a instrumentelor financiare cele mai expuse crizei financiare internationale s-a redus în favoarea instrumentelor mai sigure. Pe parcursul lunii ianuarie 2009, administratorii fondurilor de pensii private au păstrat tendinta anului trecut, continuând să investescă în active cu grad scăzut de risc, fiind plasat în străinătate un procent de 18%. Prima lună a anului 2009 a urmat tendinta de creștere a anului 2008, atât la nivelul Pilinului II cât și la nivelul Pilonului III. Astfel, în ceea ce privește Pilonul II, in luna ianuarie s-a inregistrat o creștere de 1,7% a participantilor fată de luna decembrie 2008 și o creștere de 14,15% a valorii activelor nete. Pilonul III a înregistrat în aceeași perioadă o creștere a participantilor de 2,78%. În functie de numărul de participanti, gradul de concentare a fost de 66% pentru primele trei fonduri de pensii facultative și 68,76% la nivelul Pilonului II in luna ianuarie 2009.

Modul de organizare a sistemului, ce constă in separarea activelor fondurilor de pensii de cele ale administratorilor, pune la adăpost contributiile participantilor în situatia in care administatorii fondurilor de pensii private sau actionarii acestora pot întâmpina dificultăti. Pentru asigurarea unui nivel cât mai ridicat de sigurantă, sistemul privat de pensii din România se bazează pe un număr de 10 elemente de sigurantă, între care se numără rata minimă de rentabilitate și fondul de garantare.