Modelul Liberal de Securitate Sociala - Principii, Practici, Rezultate

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul I Prezentare generala 3
1.1 Delimitari conceptuale 3
1.2. Modele si tipologii ale statelor bunastarii. Convergenta sau diversitate 4
Capitolul II Modelul liberal al Statelor Unite ale Americii 7
2.1 Momente de referinta in evolutia politicii sociale 7
2.2 Sistemul de asigurari sociale si de asistenta sociala 9
2.3 Asigurarile sociale 9
2.4 Asistenta sociala 14
Capitolul III Concluzii 15
Bibliografie 17


Extras din proiect Cum descarc?

Capitolul I Prezentare generala
1.1Delimitari conceptuale
Securitatea sociala este definita ca orice masura stabilita prin lege ce are menirea de a mentine venitul individual/ familiei sau de a furniza un venit in cazul in care toate sursele de venit au disparut sau cand in mod exceptional intervin cheltuieli suficient de mari care pot expune populatia unor riscuri. In acelasi timp securitatea sociala poate furniza beneficii financiare persoanelor puse fata in fata cu boala, cu o forma oarecare de handicap, somaj, esec din diferite cauze, maternitate, cresterea si ingrijirea copiilor, retragere din viata activa. Furnizarea beneficiilor in sistemul securitatii sociale se face de catre organisme ale autoritatii centrale sau locale, organizate in sistem public, semipublic sau autonom.
Termenul poate include programe variate de sustinere a veniturilor sub forma asigurarilor sociale, serviciilor de sanatate si bunastare. In SUA se refera la iesirile la pensie, in Anglia se refera la intregul sistem de indemnizatii in numerar, in Europa (conform uzantelor OMS/ OIM ) se refera la toate indemnizatiile in numerar.
In trecut, protectia sau securitatea sociala a cetatenilor era in sarcina individului si a familiei sale sau era responsabilitatea comunitatilor locale si a bisericii.Treptat, s-au dezvoltat organisme speciale care sustineau securitatea economica : asociatii ale muncitorilor, societati de ajutor mutual, sindicate. 
Ca alternativa, dar cu sens mult mai larg, la termenul " securitate sociala", in tarile membre ale Uniunii Europene., se foloseste cel de "protectie sociala" dar care nu include sub umbrela sa legislativa schemele voluntare. In unele tari securitatea sociala are o acceptiune restransa- de exemplu in Marea Britanie presupune doar beneficiile financiare statutare, iar in Statele Unite se refera doar la segmentul public al asigurarilor pentru varsta inaintata fiind restrictionat la sistemul federal de asigurare sociala (Old - age, Survivors and Disability Insurance - OASDI) ca forma distincta de beneficii in sistem public si de bunastare.
Bunastarea individuala si cea colectiva se realizeaza printr-un ansamblu de mecanisme complexe. Sursele bunastarii pot fi : piata, familia, comunitatea, statul. (figura 1
Figura 1. Surse ale bunastarii individuale.
Sursa : Asigurarile sociale, Corina Cace, Ed, Expert, Bucuresti , 2004
1.2. Modele si tipologii ale statelor bunastarii. Convergenta sau diversitate
Pentru evidentierea evolutiei sistemelor bunastarii am luat in considerare mai multe abordari ce au in prim plan aspecte economice si politice, ce afecteaza cea mai mare parte a statelor bunastarii. Tarile membre OCDE difera considerabil in ceea ce priveste mix-ul producerii " bunastarii" prin sistemul asigurarilor sociale, "testarea mijloacelor" si beneficiile universale. De asemenea, diferentele apar si in ceea ce priveste existenta fondurilor private de acumulare, in dimensiunea cheltuielilor sociale publice, in gradul de implementare a masurilor active pe piata muncii.
Evolutia diferentiata a politicilor sociale in tarile industrializate constituie explicatia deosebirilor intre statele bunastarii. De la sfarsitul secolului al XIX-lea si pana in jurul anului 1930, se pot distinge doua modele opuse. Primul este modelul liberal, regim anglo-saxon, american, in care raspunsul dat saraciei a fost legat de incurajarea solutiilor private: beneficiile publice sa fie strict corelate cu evaluarea nevoilor, astfel incat sa nu fie alterata incitarea la munca si nici bugetul public sa nu fie afectat inutil.
Al doilea model istoric- european ( initial de Bismark), pune accent pe obligativitatea asigurarilor sociale. Statul are un rol puternic si direct, in special in stipularea obligativitatii asocierii si in promovarea unor standarde de asigurare.
Goran Therbon ofera o clasificare in functie de doua dimensiuni esentiale:
- Nivelul drepturilor sociale
- Orientarea spre piata muncii si ocuparea deplina a fortei de munca. 
Ocuparea
fortei de 
munca
Drepturi sociale
Figura 2: Clasificarea statelor bunastarii modelul Therbon
Sursa : Asigurarile sociale, Corina Cace, Ed, Expert, Bucuresti , 2004
Clasificarea deseori citata in literatura de specialitate a ultimilor ani, realizata de Gosta Esping -Andersen in 1990 prezinta trei modele ale statului bunastarii. : modelul liberal, modelul social democrat, modelul conservator


Fisiere in arhiva (1):

  • Modelul Liberal de Securitate Sociala - Principii, Practici, Rezultate.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!