Sinteza rapoartelor de audit privind performanța acordării unor beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea saraciei, susținerea copilului și a familiei

I. Introducere

Prezentul raport este destinat Președinției, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, potrivit Legii nr. 68/25 aprilie

2012 pentru ratificarea Acordului de împrumut, precum și opiniei publice.

În contextul Strategiei Europa 2020, Guvernul României s-a angajat la o amplă reformă a sistemului de

asistență socială prin Strategia privind reforma în domeniul asistenței sociale care a fost aprobată prin Memorandum, în luna februarie 2011.

Pentru susținerea implementării Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în România, a fost conceput Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială, proiect susținut de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, printr-un împrumut ratificat în data de 8 iulie 2011 sub forma Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare prin Legea nr.68/25 aprilie 2012.

Aspectele prezentate în acest raport s-au inițiat și desfășurat în temeiul prevederilor cuprinse în acest Acord de împrumut. Potrivit Anexei din Acord ”Pe perioada de implementare a Proiectului, Împrumutatul, prin Curtea de Conturi, va realiza auditul anual al programelor de asistență socială incluse în PCE și va transmite Băncii rapoartele de audit în termen de cel mult douăsprezece (12) luni după sfârșitul anului calendaristic auditat, începând cu auditul anului 2011” (PCE- Programul de Cheltuieli Eligibile).

Precizăm că termenul inițial de finalizare a proiectului fixat pentru anul 2013 a fost prelungit în mod succesiv, de către Guvernul României, la data prezentului raport termenul de finalizare a fost stabilit pentru anul 2017, potrivit HG nr.472/2015.

Totodată, în anul 2015 a fost adoptată Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 (HG nr. 383/2015). Secțiunea din cadrul strategiei referitoare la Politicile orientate, respectiv Transferuri sociale este în concordanță cu prima strategie, respectiv Strategia privind reforma în domeniul asistenței sociale.

Urmare acestui fapt, Curtea de Conturi a României a desfășurat anual, începând cu anul 2012, misiuni de audit ocazie cu care au fost abordate cele patru beneficii de asistență socială (definite PCE în Legea nr. 68/2012), respectiv: alocația de stat pentru copii, indemnizația de creștere a copilului (inclusiv stimulentul lunar/de inserție), alocația pentru susținerea familiei și ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.

În misiunile de audit efectuate au fost avute în vedere competențele și atribuțiile prevăzute de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, potrivit cărora prin exercitarea funcției de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului, aceasta furnizează Parlamentului rapoarte privind utilizarea și administrarea resurselor în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.

La baza redactării prezentului raport au stat constatările, concluziile și recomandările conținute în actele întocmite ca urmare a misiunilor de audit al performanței, desfășurate la Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) și la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), precum și

urmare a misiunilor de audit financiar desfășurate atât la ANPIS cât și la unele dintre agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, entități prin intermediul cărora se administrează unitar beneficiile de asistență socială și se efectuează plata acestora. Pentru celelalte agenții teritoriale necuprinse în audit în anul 2017, verificările s-au efectuat de la nivelul ANPIS.

Concluzia generală care a fost formulată și în anii precedenți este aceea că sistemul de asistență socială este funcțional, dar necesită unele îmbunătățiri.

II. Indicatori privind sărăcia și excluziunea socială

în Uniunea Europeană și în România, în contextul Strategiei Europa 20201

- În EUROPA

Strategia Europa 2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute Uniunea Europeană (UE) să iasă din criză și să edifice o economie

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă,

de productivitate și de coeziune socială.

În vederea definirii direcției în care UE dorește să evolueze până în anul 2020, Comisia Europeană a propus 5 obiective principale interconectate:

1. rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani - minimum 75%;

2. nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare - 3% din PIB-ul UE;

3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor condiții) în domeniul schimbărilor climatice și al energiei;

4. rata părăsirii timpurii a școlarizării - 10%, iar ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani - cel puțin 40%;

5. reducerea cu 20 de milioane a numărului cetățenilor europeni amenințați de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).

Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetățenilor europeni amenințați de sărăcie până în anul 2020 reprezintă unul dintre cele 5 obiective ale Strategiei Europa 2020.

În anul 2016, potrivit Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene), 118 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială. Numărul acestor persoane a scăzut constant înainte de începerea crizei economice însă în anii următori a avut o evoluție ascendentă, ajungând la cel mai mare număr în anul 2012, respectiv 123,6 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială în UE-282.