Ingineria reglării automate

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Automatică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 6835
Mărime: 848.93KB (arhivat)
Publicat de: Cov F.
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Suciu Catana
FACULTATEA DE INGINERIE

Cuprins

  1. 1. Tema de proiect 1
  2. 1.1. Proiectarea unui sistem de reglare automată de reglarea turaţiei unui motor de curent continuu utilizând regulatoare convenţionale 1
  3. 1.2. Proiectarea unui sistem de reglare automată numeric a puterii reactive a generatorului sincron 1
  4. 1.3. Performanţele impuse SRA sunt: 2
  5. 1.4. Cerinţe 3
  6. 2. Structura generală a schemei de reglare în cascadă a turaţiei motorului de curent continuu 4
  7. 3. Identificarea procesului tehnologic condus 6
  8. 3.1. Ecuaţiile de funcţionare ale motorului de curent continuu 6
  9. 3.2. Modelul matematic al procesului în limbajul intrare-stare-ieşire (ISO) 8
  10. 3.3. Determinarea funcţiei de transfer şi schemei echivalente a MCC 11
  11. 4. Alegerea şi dimensionarea traductoarelor de măsură şi a elementelor de execuţie 15
  12. 4.1. Alegerea traductoarelor 16
  13. 4.1.1. Traductorul de curent 16
  14. 4.1.2. Traductorul de turaţie 16
  15. 4.2. Elementul de execuţie 17
  16. 4.3. Dispozitivul de comandă pe grilă (DCG) 17
  17. 5. Alegerea şi acordarea regulatoarelor 18
  18. 5.1. Schema echivalentă a buclei interioare a sistemului de reglare a curentului rotoric 18
  19. 5.2. Proiectarea regulatorului cu structură analogică de tip PI cu filtrare 20
  20. 6. Teste pentru verificarea performanţelor 22
  21. 7. Blocuri auxiliare pentru sistemele de reglare ale proceselor rapide 25
  22. 7.1. Blocul de comandă pe grilă (IBCG). 25
  23. 7.1.1. Dispozitivul de comandă pe grilă DCG 26
  24. 7.1.2. Circuitul de sincronizare 27
  25. 7.2. Amplificatorul de impulsuri (de ieşire) IAE 28
  26. 8. Proiectarea a unui SRA pentru reglarea puterii reactive a unui generator sincron. Varianta numerică 30
  27. 8.1. Consideraţii teoretice 30
  28. 9. Alegerea şi acordarea algoritmilor de reglare 33
  29. 9.1. Proiectarea regulatorului R de pe calea directă 33
  30. Proiectarea regulatorului cu funcţia de transfer HR(s) în varianta analogică se face după criteriul modulului, varianta Kessler astfel obţinând un regulator tip PI: 33
  31. 9.2. Testarea buclei de reglare după referinţă 34
  32. 9.3. Proiectarea regulatorului după perturbaţie (RP) 35
  33. 9.4. Testarea buclei de reglare după perturbaţie 36
  34. ANEXE 37
  35. Anexa 1. Testele de verificare rezolvate în MATLAB 37
  36. 1.1. Programele de verificare a SRA de turaţie a MCC 37
  37. 1.2. Programele de verificare a SRA a puterii reactive a MS 40
  38. Anexa 2. Răspunsurile obţinute 45
  39. 2.1 Pentru motorul de curent continuu 45
  40. 2.2. Pentru generatorul sincron 46
  41. Pentru generatorul sincron 49
  42. Bibliografie 54

Extras din proiect

1. Tema de proiect

1.1. Proiectarea unui sistem de reglare automată de reglarea turaţiei unui motor de curent continuu utilizând regulatoare convenţionale

Motorul de curent continuu are excitaţia independentă şi e comandat pe indus (rotor). Tensiunea indusului e furnizată de un element de execuţie cu punte bifazată cu tiristoare utilizând o structură de reglare în cascadă cu regulatoare convenţionale sau cu structură hibridă cu un regulator convenţional sau o structură hibridă cu un regulator convenţional şi un regulator numeric.

Datele sistemului de acţionare cu motorul de curent continuu sunt următoarele:

- tensiunea nominală Un= 440 [V c. c.]

- turaţia nominală nn= 3000 [rot / min]

- randamentul motorului  = 0,77=77%

- puterea nominală Pn= 11 [kW]

- momentul de inerţie al rotorului GDr2 = 2.5 [kg•m2 ]

- momentul de inerţie a sarcinii GDs2 = 1.6 - x = 2.774 [kg•m2]

unde x se determină cu următoarea relaţie

x = 0.7 + 0.05 ( xp - 0.7), xp = 21 => x = 1,715

Perturbaţia principală e cuplul rezistent tip treaptă.

1.2. Proiectarea unui sistem de reglare automată numeric a puterii reactive a generatorului sincron

Motoarele sincrone cu puterea nominală de la 100 kW – 200 kW sunt utilizate în industrie pentru acţionarea unor maşini de lucru cu mare putere cu turaţie constantă. Datorită parametrilor energetici superiori (randament, cos , n), motoarele sincrone au primit o largă utilizare în industrie. Avantajul principal al motorului sincron faţă de alte tipuri de motoare constă în faptul că poate furniza energie activă în reţea, îmbunătăţind factorul de putere al reţelei de alimentare.

Ca urmare a îmbunătăţirii factorului de putere se reduc pierderile de energie în reţeaua de alimentare. Problema care se repune în prezent la acţionarea motoarelor sincrone constă în reglarea automată a excitaţiei motorului sincron, care să conducă la pierderi minime.

În cadrul acestui proiect se va proiecta un SRA numeric a puterii reactive a motorului sincron.

Datele motorului sincron sunt:

- puterea aparentă nominală Sn = 4.5 [kVA]

- puterea reactivă nominală Qn = 3000 VAR = 3 [kVAR]

- tensiunea de excitaţie nominală Uex n = 60 [V]

- semnalul de comandă a sistemului de reglare Uu= 0  10 [V c. c.]

1.3. Performanţele impuse SRA sunt:

- suprareglaj la intrare treaptă  = 8 %

- curentul de pornire se impune a fi limitat la valoarea I l = 1.8 In

- eroarea staţionară pentru intrare treaptă st = 0

- eroarea staţionară la o intrare treaptă a sarcinii st = 0

- precizia reglării p =  5 % raportat la sarcina minimă când viteza variază de la 0 la valoarea nominală a vitezei

- tensiunea reţelei de alimentare variază în limitele  5 %

- temperatura mediului ambiant 10  40 o C

1.4. Cerinţe

1. Identificarea funcţiei de transfer a motorului.

2. Schema funcţională si funcţia de transfer a buclei interioare de reglare.

3. Schema funcţională si funcţia de transfer a buclei exterioare de reglare.

4. Schema funcţională si funcţia de transfer echivalentă buclei interioare şi exterioare.

5. Ecuaţiile de funcţionare ale procesului condus respectiv a motorului de curent continuu în modelul ISO.

6. Funcţia de transfer a procesului condus în modelul IO.

7. Alegerea şi acordarea regulatoarelor.

8. Funcţia de transfer a regulatorului de curent din bucla interioară şi parametrii de acord al regulatorului calculat după criteriul modulului, varianta Kessler.

9. Funcţia de transfer a regulatorului de turaţie de pe bucla exterioara si parametrii de acord ai regulatorului ales după criteriul simetriei şi determinarea valorilor parametrilor (rezistenţe, capacităţi) ale regulatorului de turaţie realizat cu AO.

10. Calculul regulatorului numeric de turaţie care înlocuieşte regulatorul analogic de turaţie din bucla exterioară.

11. Bucla interioară se testează la o variaţie de tip treaptă a semnalului de intrare.

12. Bucla exterioară se testează la o variaţie tip treaptă şi rampă a semnalului de intrare (referinţă).

Preview document

Ingineria reglării automate - Pagina 1
Ingineria reglării automate - Pagina 2
Ingineria reglării automate - Pagina 3
Ingineria reglării automate - Pagina 4
Ingineria reglării automate - Pagina 5
Ingineria reglării automate - Pagina 6
Ingineria reglării automate - Pagina 7
Ingineria reglării automate - Pagina 8
Ingineria reglării automate - Pagina 9
Ingineria reglării automate - Pagina 10
Ingineria reglării automate - Pagina 11
Ingineria reglării automate - Pagina 12
Ingineria reglării automate - Pagina 13
Ingineria reglării automate - Pagina 14
Ingineria reglării automate - Pagina 15
Ingineria reglării automate - Pagina 16
Ingineria reglării automate - Pagina 17
Ingineria reglării automate - Pagina 18
Ingineria reglării automate - Pagina 19
Ingineria reglării automate - Pagina 20
Ingineria reglării automate - Pagina 21
Ingineria reglării automate - Pagina 22
Ingineria reglării automate - Pagina 23
Ingineria reglării automate - Pagina 24
Ingineria reglării automate - Pagina 25
Ingineria reglării automate - Pagina 26
Ingineria reglării automate - Pagina 27
Ingineria reglării automate - Pagina 28
Ingineria reglării automate - Pagina 29
Ingineria reglării automate - Pagina 30
Ingineria reglării automate - Pagina 31
Ingineria reglării automate - Pagina 32
Ingineria reglării automate - Pagina 33
Ingineria reglării automate - Pagina 34
Ingineria reglării automate - Pagina 35
Ingineria reglării automate - Pagina 36
Ingineria reglării automate - Pagina 37
Ingineria reglării automate - Pagina 38
Ingineria reglării automate - Pagina 39
Ingineria reglării automate - Pagina 40
Ingineria reglării automate - Pagina 41
Ingineria reglării automate - Pagina 42
Ingineria reglării automate - Pagina 43
Ingineria reglării automate - Pagina 44
Ingineria reglării automate - Pagina 45
Ingineria reglării automate - Pagina 46
Ingineria reglării automate - Pagina 47
Ingineria reglării automate - Pagina 48
Ingineria reglării automate - Pagina 49
Ingineria reglării automate - Pagina 50
Ingineria reglării automate - Pagina 51
Ingineria reglării automate - Pagina 52
Ingineria reglării automate - Pagina 53
Ingineria reglării automate - Pagina 54
Ingineria reglării automate - Pagina 55
Ingineria reglării automate - Pagina 56
Ingineria reglării automate - Pagina 57
Ingineria reglării automate - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Ingineria Reglari Automate.doc

Alții au mai descărcat și

Motorul de Curent Continuu

1Modelarea, simularea si reglarea unghiului de sarcina la valoarea dorita, la un servomotor de curent continuu Fie un motor de curent continuu cu...

Sinteza și Analiza Structurilor de Reglare pentru Sistemul Dinamic Stabilizator de Ruliu

CAPITOLUL 1 PROBLEMATICA SISTEMELOR DINAMICE 1.1. Aspecte generale privind noţiunea de sistem În general noţiunea de sistem este utilizată în...

Reglarea automată a debitului

1. Tema referatului Să se proiecteze un sistem de reglare automată a debitului având următoarele date iniţiale: • Sistemul este folosit pentru...

Sistem de Reglare a Debitului

Interesul pentru teoria modelării şi identificării nu a izvorât numai din necesitatea îmbunătăţirii performanţelor sistemului, dar şi din dorinţa...

Proiectarea sistemului de reglare automată a vitezei-poziției unui motor cu excitație independentă

Sa se proiecteze sistemul de reglare automata a vitezei/pozitiei unui motor de c.c. cu excitatie independenta (flux constant), utilizat pentru o...

Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere

Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca...

Proiectare conceptuală

Cerintele sistemului operational Odata ce a fost definita nevoia si abordarea tehnica, e necesar sa le tranlatam intr-un “scenariu...

Mașini și acționări electrice

1. INTRODUCERE 1.1. Evoluţia istorică a tehnicii acţionărilor Acţionarea înseamnă o mişcare controlată unde se încearcă utilizarea forţelor...

Te-ar putea interesa și

Studiul și proiectarea unui sistem de reglare automată a nivelului

CAPITOLUL 1 SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ 1.1. Noțiuni introductive Sistemele de reglare automată (SRA) sau pe scurt, automatizarea, sunt des...

Sistem de control și monitorizzare a temperaturii mediului de seră

1. Introducere Scopul principal al unei sere este de a îmbunătăți condițiile de mediu în care plantele sunt crescute. Serele permit o monitorizare...

Strategii de compensare a cuplului de frecare pentru o acționare electrică

CAPITOLUL 1. GENERALITǍŢI (FENOMENOLOGIA FRECARII) Frecarea este prezentă în toate maşinile care încorporează părţi în mişcare relativă. Deşi...

Ingineria Reglării Automate

INTRODUCERE În cadrul proceselor petrochimice exista numeroase sisteme de reglare automata în cascada. Dintre cele mai importante enumeram:...

Analiza stadiului actual al evoluției și perspectivele sistemelor automate de stabilizare-urmărire

Cap.I. Definiții și particularități ale sistemelor de urmărire I.1. Noțiuni introductive Sistem de urmărire = sistem de control al poziției,...

Structuri și algoritmi pentru conducerea automată a proceselor

Partea I-a CONDUCEREA PROCESELOR DUPA MARIMEA DE IESIRE 1. Structuri de baza si metode de proiectare 1.1. Structuri de reglare si metode de...

Ingineria reglării automate

Capitolul I : : Introducere in Ingineria Reglarii Automate : : 1.1 Exemple de SRA ( Sisteme de reglare automata) 1 . Sistem de reglare a...

Ingineria reglării automate

C1. Structura şi proiectarea unui SRA Structura unui SRA Figura 1. Structura generala a unui SRA unde: REG = regulator EE = element de executie...

Ai nevoie de altceva?