Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere

Proiect
8.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 49 în total
Cuvinte : 8499
Mărime: 833.49KB (arhivat)
Publicat de: Ioan Rafael Dinu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Marius Balas
Indrumator pentru proiectul Modelarea Matlab-Simulink a unei sere. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad Facultatea de Inginerie Sectia: Automatica si Informatica Aplicata

Extras din proiect

Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca nu se va asigura temperatura optima semintele cor sta in sol expuse atacului unor daunatori, unor boli, sau îsi vor pierde capacitatea germinativa, mai cu seama daca survin oscilatii mari de temperatura. Astfel de situatii vor duce la întârzierea plantarii si deci a productiei timpurii.

Un alt aspect important este faptul ca temperatura optima pentru germinarea semintelor nu corespunde, în general, cu cea pentru cresterea vegetativa care difera de la o faza vegetativa la alta. Spre exemplu, tomatele au nevoie de o temperatura ridicata în faza de germinatie a semintelor, o temperatura moderata in faza cresterii vegetative, apoi din nou de o temperatura mai ridicata în fenofaza înfloririi. Se cunoaste, de asemenea, ca procesele de asimilatie a substantelor de crestere si rezerva au loc in cursul zilei la lumina în conditii de temperatura corespunzatoare si ca în timpul noptii plantele nu asimileaza, ci respira. Procesul de respiratie este cu atât mai intens cu cât temperatura este mai ridicata, determinându-se un consum proportional de substante anterior asimilate. Ca urmare a faptului ca intensitatea procesului de fotosinteza este proportionala cu intensitatea radiatiei luminoase, chiar si în cursul zilei, pe timp noros, trebuie coborâta temperatura in vederea reducerii consumului de substante prin respiratie.

Un nivel coborât al temperaturii este, de asemenea nefavorabil plantelor legumicole. În astfel de conditii, plantele cresc încet si îsi prelungesc foarte mult perioada de vegetatie, aceasta corespunzând si unei întârzieri in atingerea maturitatii.

Dirijarea temperaturii în cursul perioadei de vegetatie

Oscilatiile mari de temperatura sunt nefavorabile tuturor plantelor legumicole.

Astfel, temperatura prea ridicata mai ales pe fondul lipsei de umiditate în sol si aer, duce la prelungirea perioadei de vegetatie si împiedica legarea florilor. Unele plante legumicole nu mai formeaza partea comestibila la temperaturi prea ridicate generând direct tulpina florala (salata, ridichea de luna, gulia, varza timpurie).

Temperatura prea ridicata din timpul noptii stânjeneste translocatia si circulatia hidratilor de carbon din frunze catre punctele de crestere si depozitare, prin blocarea descompunerii amidonului în zaharuri. Temperatura scazuta determina reducerea intensitatii respiratiei si corespunzator a consumului de substante anterior asimilate de catre planta. Prin mentinerea unei temperaturi în aer mai coborâte plantele vor fi mai scunde dar mai viguroase si cu rezistenta mai mare la boli sau la variatii mari climatice. Pe lânga particularitatile evidentiate, cu privire la dirijarea temperaturii în functie de specie si fenofaza, se va tine seama si de conditiile de lumina, umiditatea relativa a aerului, umiditatea solului, asigurarea cu hrana si regimul de aer (tabel 1.4).

Aportul radiatiei solare la încalzirea spatiilor din sere, este cu atât mai însemnat cu cât intensitatea radiatiei solare este mai mare. De exemplu, din cantitatea de lumina incidenta patrunde în sera de la 47% la 89% si ramâne în sera ca energie neta 27% (când radiatia este puternica). Orientativ, se apreciaza ca polietilena simpla are coeficientul de transmisie a caldurii 0.7, polietilena dubla de 0.65, sticla 0.8. În serele din România acoperite cu sticla coeficientul este e 0.67-0.7.

Cantitatea de radiatie a solului depinde de gradul de încalzire a acestuia si se calculeaza prin relatia

R = Q (T/100)4 (1.1)

in care R = radiatia solului

T = temperatura solului

Q = coeficient în functie de temperatura (T), în cal/cm2 – 0.46 (0ºC), 0.53 (10ºC), 0.61 (20ºC), 0.70 (30ºC).

Comparativ cu sticla, masele plastice folosite pentru protejare lasa sa treaca o cantitate mai mare de radiatii calorice de la sol spre aer. Din acest motiv se recurge la dubla sau tripla protejare.

La cultura în sera, pentru a controla si dirija judicios încalzirea este necesar sa se tina seama de câteva principii de baza. Temperatura din sera se va dirija în strânsa legatura cu intensitatea si durata radiatiei solare. Acest lucru este necesar pentru ca radiati solara reprezinta un aport de energie termica în spatiu protejat, prin efectul de sera dar intensifica si intensitatea proceselor fiziologice fundamentale (fotosinteza, respiratie, transpiratie).

Preview document

Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 1
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 2
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 3
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 4
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 5
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 6
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 7
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 8
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 9
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 10
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 11
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 12
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 13
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 14
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 15
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 16
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 17
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 18
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 19
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 20
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 21
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 22
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 23
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 24
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 25
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 26
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 27
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 28
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 29
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 30
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 31
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 32
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 33
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 34
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 35
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 36
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 37
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 38
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 39
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 40
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 41
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 42
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 43
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 44
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 45
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 46
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 47
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 48
Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere - Pagina 49

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Sistem de control și monitorizzare a temperaturii mediului de seră

1. Introducere Scopul principal al unei sere este de a îmbunătăți condițiile de mediu în care plantele sunt crescute. Serele permit o monitorizare...

Măsurători de Nivel și Debit în Procese de Umplere

Capitolul 1 Introducere În instalatiile hidraulice de diferite tipuri, este de multe ori nevoia de a controla valorile de debit dintr-o teavã...

Modelarea temperaturii într-o cameră

Proiectul prezintă simularea temperaturii într-o cameră si menţinerea ei la o valoare impusă. Simularea se bazează pe modelul matematic atât al...

Sisteme CAD-CAM

REZUMAT Proiectarea și fabricarea asistate de calculator sunt două domenii care s-au dezvoltat simultan, fiind tratate într-o viziune comună pe...

Modelarea unei frâne disc la vagoane de călători

1. Un model al frânei disc pentru vagoanele de călători 1.1. Prezentarea sistemului de frânare a vagoanelor de călători 1.1.1. Introducere în...

Sistem de Reglare a Debitului de SO2

Dupa cum multi dintre noi cunosc ,atomul este format din particule materiale si anume un nucleu incarcat electric pozitiv si mai multi electroni...

Circuite logice secvențiale

In multe aplicatii este nevoie de un element care sa prezinte 2 stari diferite, cu posibilitatea de a trece dintr-o stare in cealalta, fara sau in...

Senzori, traductoare, sisteme de achiziții

1. CONVERTOARE NUMERIC-ANALOGICE Convertoarele de tip numeric-analogic sunt dispozitive care au rolul de a transforma informaţiile date sub formă...

Te-ar putea interesa și

Sisteme de Comunicații Optice

INTRODUCERE Sfârşitul mileniului doi şi începutul mileniului trei sunt caracterizate, printre altele, de o evoluţie fără precedent a sistemelor...

Circuite numerice integrate - porți logice - decodificator BCD 7 segmente

Definiţii Decodificatorul este un circuit digital proiectat pentru a detecta prezenţa unei stări digitale particulare. Display-ul cu 7 segmente...

Sistem de control și monitorizzare a temperaturii mediului de seră

1. Introducere Scopul principal al unei sere este de a îmbunătăți condițiile de mediu în care plantele sunt crescute. Serele permit o monitorizare...

Tranzistorul Bipolar cu Grilă Izolată - IGBT

1.1.1 Aspecte generale Tranzistoarele bipolare de putere prezintă avantajul saturaţiei profunde, rezultând pierderile mici în conducţie şi...

Modelarea și simularea unei sere cu logică fuzzy

1.INTRODUCERE Proiectul reprezintă realizarea unui Controller PD cu ajutorul tehnici Fuzzy.Pentru realizarea Controllerului Fuzzy s-a folosit atât...

Modelarea temperaturii într-o cameră

Proiectul prezintă simularea temperaturii într-o cameră si menţinerea ei la o valoare impusă. Simularea se bazează pe modelul matematic atât al...

Modelarea Sistemelor Mecanice

OBIECTUL METODEI ELEMEMNTELOR FINITE ÎN ANALIZA STRUCTURILOR MECANICE Calculul ingineresc, ca instrument ştiinţific pentru proiectarea,...

Laborator ISA

Laborator 1 Simularea comportamentului unui circuit RLC Se consideră circuitul RLC serie din Figura 1.1 având următoarele date: U=2V, R=1Ω,...

Ai nevoie de altceva?