Concurența Bancară

Cap. I Evolutia sistemului bancar românesc dupa anul 1990

Banca este locul care te împrumuta cu bani, daca faci dovada ca nu ai nevoie de ei

Bob Hope

1.1. Sistemul bancar românesc dupa 1990

Dupa 1990 sistemul monobancar specific economiei cu planificare centrala a fost înlocuit, revenindu-se la sistemul organizarii pe doua niveluri; prin urmare Banca Nationala a României si-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetara si de a exercita si celelalte functii specifice unei banci centrale, iar bancile comerciale si celelalte institutii de depozit având ca principale functii atragerea disponibilitatilor banesti si acordarea de credite.

Pregatirea mediului unei economii moderne de piata, presupune remodelarea si înlocuirea vechiului sistem economic, cu unul nou, bazat pe un cadru institutional cu sisteme financiare, bancare, monetare si valutare specifice economii de piata.

Primul pas al dezvoltarii sistemului bancar, a fost infiintarea la 1 decembrie 1990 a Bancii Comerciale Române, prin preluarea tuturor operatiunilor comerciale de la Banca Nationala a României, constituindu-se astfel nucleul sistemului bancilor comerciale.

Fostele banci de stat (Banca Româna de Comert Exterior, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii) pe baza de hotarâre a guvernului au fost transformate în banci comerciale .

În primii ani de dupa 1990 dinamica de înfiitare a noi banci a fost considerabila, ca ulterior ritmul sa se reduca. Sistemul bancar românesc a prezentat pâna la începerea procesului de privatizare bancara, un caracter preponderent etatist, desi numarul bancilor private la depasit pe cel al bancilor de stat.

Între anii 1990 si 1993 sistemul bancar a constituit o sursa de subventionare a economiei nationale. Rata dobânzii a fost real negativa, ceea ce a contribuit la decapitalizarea bancilor. Calitatea portofoliilor bancare a fost afectata de slaba performanta a creditului, generate la rândul sau de lipsa restructurarii si a privatizarii.

Dupa anul 1994, desi rata dobânzii a început sa fie real pozitiva, insuficienta sustinere a politicii monetare, simultan cu reformele struturale, a condus la agravarea problemelor sistemului bancar.

Mai mult, existenta sectorului bancar cu capital majoritar de stat a condus la folosirea acestuia pentru acoperirea pierderilor din economie. Necorelarea activitatii de creditare cu reformele structurale si cresterea indisciplinei financiare au condus la cresterea volumului creditelor neperformante.Din acest punct de vedere, sistemul bancar s-a confruntat cu serioase probleme, în sensul ca ponderea creditelor neperformante s-a situat la nivelul de doua treimi din totalul acestora în perioada 1996-1998.

Sistemul bancar românesc a înregistrat în ultimii ani o puternica dezvoltare, numarul entitatilor bancare crescând de la 12 câte existau în anul 1991 la 41 în anul 2001, dintre care 33 dintre acestea erau persoane juridice române, iar 8 reprezentau sucursale ale bancilor straine. Începând cu anul 1991 se observa o crestere constanta a numarului de institutii bancare, acesta ajungând la un maxim de 45 în anul 1998 .

Ca urmare a procesului de consolidare a sistemului bancar, început in perioada 1998 -1999 (realiazat printr-o serie de masuri ce au vizat asanarea acestuia si privatizara societatilor bancare la care statul este actionar principal), s-a înregistrat o reducere a numarului total de entitati bancare în general (de la 45 în 1998 la 41 în 2001) si a numarului bancilor cu capital integral si majoritar de stat în special (de la 7 câte existau in 1998 la 3 în 2001).

În ceea ce priveste evolutia cotei de piata a bancilor in ultimii ani, s-a observat o scadere brusca a acesteia în cazul bancilor cu capital majoritar de stat datorata în primul rând procesului de privatizare bancara. În cazul societatilor bancare cu capital majoritar românesc la sfârsitul anului 2000 acestea detineau o cota de doar 3%. În paralel, cota de piata a bancilor cu capital strain a înregistrat în 1999 o crestere a cotei de piata de aproximativ 120% pentru a atinge în anul urmator o cota de 50,88%.

De asemenea au fost înfiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursale ale unor banci straine.

Principala trasatura a sistemului bancar românesc în aceasta perioada a fost dezvoltarea structurala si cantitativa a activitatii majoritatilor bancilor ca o reactie comportamentala normala a acestora la cerintele impuse de economia de piata. Bancile s-au dezvoltat, si si-au adaptat oferta în functie de cerintele impuse, de impactul factorilor exogeni asupra economiei reale, precum si de presiunea din ce în ce mai evidenta a concurentei pe piata financiar-bancara. Astfel evolutia sistemului bancar s-a concretizat prin dezvoltarea si