Contractul Comercial Internațional

Introducere

Privire generala asupra comertului international. Fenomenul globalizarii si efectele sale asupra comertului international. Principiile care guverneaza dreptul comertului international. Contractul commercial international, o imbinare de stiinta, tehnica si arta. Sunt contracte comerciale internaţionale acele contracte prin mijlocirea cărora se realizează, între partenerii întreprinderi de comerţ exterior sau unităţi autorizate să realizeze direct operaţiuni de comerţ exterior si comercianţi persoane fizice sau societăţi comerciale străine din ţări diferite schimburile economice între naţiuni. În categoria contractelor comerciale internaţionale intră: contractul de vânzare-cumpărare; de reprezentare comercială; transport şi expeditii internaţionale, transfer de tehnologie, turism. Nu toate activităţile de comerţ exteriore realizează prin recurgerea la intrumentul juridic al contractului. Faptele de comerţ precum şi acele operaţiuni de tehnică comercială din care se nasc direct drepturi şi obligaţii nu constituie contracte comerciale internaţionale.

1. Contractele internaţionale – definire, categorii.

Contractele internaţionale reprezintă materializarea acordului de voinţă între parteneri din ţări diferite, în scopul realizării unei tranzacţii internaţionale. Acestea trebuie să îndeplinească, atât o serie de condiţii de formă, cât şi anumite condiţii de fond, ce au menirea de a asigură poziţii juridice egale pentru ambele părţi ale contractului, şi prin urmare, un regim juridic uniform al acestuia.

În cazul neconcordanţei ordinii juridice, a ţărilor, ordinii sociale, juridice, economice, şi regulilor de convieţuire socială, acele contracte care contravin legii penale, administrative sau legii penale internaţionale, acele activităţi sunt interzise.

Exercitând o comparaţie între contract comerc internaţional şi celelalte acte juridice putem concide că el se deosebeşte de cel intern prin caracterul său internaţional, iar de contractul civil prin caractertul de comercialitate.

Un contract civil se transformă în comercial în caz că marfa cumparată a fost utilizată pentru a face un profit din ele.

Prin practica internaţională s-a creat un regim contractual uniform pentru diferite contracte, prin elaborarea de:

-condiţii generale;

-contracte cadru;

- contracte tip.

Condiţiile generale reprezintă “toate condiţiile prestabilite şi destinate a fi inserate într-un anumit număr nedeterminat de contracte de acelaşi tip. Ele sunt cel mai adesea opera unei întreprinderi sau a unui grup”. Ca exemplu, putem menţiona “Condiţiile generale de livrare elaborate de Camera de Comert si Industrie de la Paris (revizuite in anul 2000) – INCOTERMS.

Contractele cadru reprezintă acorduri de principiu asupra majorităţii clauzelor contractuale, cu excepţia celor principale, cum ar fi de exemplu “preţul”. Dacă acest element nu este completat, contractul nu este valabil încheiat şi nu produce efecte între părţi.

Contractul tip reprezintă un model de contract standardizat, care poate fi modificat sau completat, şi la care părţile fac referinţă. Utilizarea contractelor tip oferă o serie de avantaje, printre care: simplificarea şi reducerea duratei procesului de negociere, evitarea riscului formulării unor clauze neclare, evitarea omisiunii unor clauze contractuale şi evitarea neînţelegerilor privind interpretarea unor clauze.

În practica internaţională se utilizează o mare diversitate de contracte tip, elaborate sub egida unor instituţii diferite.

Astfel, o prima categorie de instituţii care au elaborat astfel de contracte sunt cele a căror activitate consta în promovarea schimburilor internaţionale, ca de exemplu: Comisia Economica ONU pentru Europa, Camera de Comerţ Internaţional de la Paris, etc. Contractele emise de astfel de instituţii constituie doar un model pe care părţile îl pot utiliza pentru redactarea unui contract viabil, adaptat condiţiilor specifice respective.

O a doua categorie de instituţii care au elaborat contracte tip sunt asociaţiile profesionale ale comercianţilor. Acestea sunt cele mai uzitate în activitatea de comerţ exterior. În această categorie se încadrează:

1) contractele tip pentru produse ca: cereale, lemn, bumbac, iută, seminţe uleioase, zahăr rafinat, cacao, cafea;

2) contractele tip utilizate la bursele de mărfuri, care nu pot fi modificate, singurele elemente ce pot varia fiind “preţul” şi “cantitatea”.

În general un astfel de contract trebuie să cuprindă urmatoarele clauze:

- cantitatea,

- tipul de marfă,

- calitatea,

-preţul,

-condiţia de livrare,

-termenul de livrare,

-condiţia de plată.