Intermedierea valorilor mobiliare - studiu de caz

CAPITOLUL 1

1.Valori mobiliare:

Trei coordonate majore contureaza noțiunea de valori mobiliară:

1.valorile mobiliare sunt instrumente negociabile.

În ceea ce privește aspectul formal al acestei norme juridice,de preferat ar fi folosirea noțiunii de titlu de valoare negociabil (ca înscris prin care posesorul său este îndreptățit să exercite la o dată determinată, dreptul arătat în scris), opinie fundamentată pe următoarele considerente:

-sintagma ‘’titlu de valoare’’ este deja consacrată în dreptul comercial român și deși are o sferă de cuprindere mai amplă, următoarele doua coordonate ale noțiunii de valoare mobiliară sunt de natură a opera distincția valoare mobiliară-titlu de valoare;

-este de dorit evitarea inovațiilor lingvistice nejustificate într-o legislație suficient de greoaie, în scopul asigurării accesibilității normei juridice;

-această formulare forțează sensul original al cuvântului ’’instrument ’’, respectiv unealta sau aparat propriu pentru a executa o anumită operație. Cu toate acestea, termenul de ’’instrument ’’este din ce în ce mai des folosit de către profesioniști. Chiar ’’Standardele C.E.E’’ utilizează acest termen pentru definirea tuturor produselor financiare; de fapt, nici nu folosește termenul de produse, toate fiind instrumente.

Totuși, negociablitatea valorilor mobiliare constă în posibilitatea transmiterii acestora către alte persoane, în temeiul legii cererii si ofertei și cu respectarea prescripțiilor imperative ale legii.

2.valorile mobiliare pot fi emise în forma materială sau evidențiate prin înscrierile în cont.

În forma sa inițială Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu făcea distincție între acțiuni materializate și acțiuni dematerializate, aceste noțiuni fiind introduse pentru prima dată în Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori; în ceea ce privește introducerea în Legea societăților comerciale aceasta s-a realizat prin O.G. nr.32/1997 pentru modificarea și completarea legii nr.31/1990.

3.valorile mobiliare conferă deținătorilor lor drepturi patrimoniale și nepatrimoniale asupra emitentului, conform legii și în condițiile specifice de emisiune a acestora.

Astfel, în categoria largă a valorilor mobiliare se includ: acțiunile, obligațiunile, instrumentele derivate(opțiuni,contracte la termen, contracte anticipate, etc.) sau orice alte tiluri(drepturi de subscriere, warrante).

Valorile mobiliare se descompun în două categorii:

-valori mobiliare simple: acțiuni, obligațiuni, certificate de investiții și titluri de participare;

-valori mobiliare complexe (compuse): obligațiuni rambursabile în acțiuni, obligațiuni rambursabile în certificate de investiții privegiate, titluri subordonate cu durată nelimitată.

1.2 Conceptul de valori mobiliare

Din punctul de vedere al investitorului, valorile mobiliare reprezintă acele active nebancare de capital negociabile emise în forma materială sau evidențiate prin înscrisuri în cont care conferă deținătorilor drepturi egale.

Cele mai des uzitate si cunoscute valori mobiliare sunt acțiunile si obligațiunile.

Acțiunile sunt fracțiuni din capitalul social al unei societăți comerciale și desemnează raporturi juridice între deținătorul acestora și societatea emitentă.

Obligațiunile reprezintă fracțiuni dintr-un capital de împrumut, care desemnează raporturi de creanță a deținătorului asupra emitentului.

1.3 Tipologia și trăsăturile valorilor mobiliare românești

Principale caractersitici ale valorilor mobiliare sunt:

a.-negociabilitatea-ce presupune posibilitatea transmiterii lor catre alte persoane pe baza mecanismului cerere-oferta si cu respectarea prescriptiilor legale.

b.-emise in formă materializată sau evidențiate prin înscrisuri în cont

c.-conferă deținătorilor drepturi patrimoniale și nepatrimoniale cum ar fi:dreptul de proprietate,de vot,de a obține o remuneratie.

Produsele bursiere sunt reprezentate de-totalitatea valorilor mobiliare care se tranzacționeaza pe piață.

Clasificarea valorilor mobiliare:

a.-valori mobiliare primare-emise de întreprindere și au drept scop mobilizarea capitalurilor proprii sau atragerea capitalurilor de împrumut.

-mobilizează capitaluri pe termen lung și permit valorificarea investiției in aceste valori mobiliare prin încasarea în viitor a unei părți din veniturile emitentului.

b.-valori mobiliare derivate-rezultă din combinarea caractersticilor acțiunilor și obligațiunilor

-valoarea lor depinde de valoarea activelor la care se referă

c.-valori mobiliare sintetice-rezultate din combinarea de către societățile financiare,a unor active diferite,prin aceasta combinare realizindu-se un nou instrument de plasament dintre care cele mai cunoscute sunt:

- contractele pe indici de bursa

- titlurile financiare tip ‘’cos’care reprezinta un produs standardizat format din titluri primare

- contracte ‘’futures’’care se incheie ptr materiile prime(carbune,zinc,etc)

După legătura pe care o asigură cu economia reală și cu autonomia pieței, instrumentele pieței de capital se grupează astfel:

- Titluri primare în care sunt incluse acțiunile și obligațiunile, ca principale instrumente de transfer a capitalurilor între piața financiară și economia reală.

- Acțiunea reprezintă partea indivizibilă a capitalului social constituit de o firmă. Emisiunea acestora se face pentru atragerea capitalului necesar înființării cât și mai ales pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Sub aspect juridic, acțiunea conferă dreptul de coproprietate pentru deținător, drept în virtutea căruia participă la luarea deciziei. Proporțional cu procentul de deținere, acționarul beneficiază de rezultatele societății, dar își asumă și riscurile activității. Veniturile pe care le poate asigura acest titlu sunt sub formă de capital (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) și sub formă de dividend.

Tipologic, acțiunile au cunoscut în ultima vreme o mare diversificare prin care se asigură o mobilizare mai mare a capitalurilor. Sub impulsul „efectului de clientelă” s-au creat acțiuni privilegiate destinate investitorilor care urmăresc mărirea consumului prezent. Acestea asigură un venit fix, asemenea obligațiunilor, în schimbul renunțării la dreptul de vot. Acțiunile reprezintă principalul instrument cu care se operează pe piața de capital, unde dețin aproximativ 80% in totalul tranzacțiilor.