CAP.I. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SECTORULUI BANCAR ÎN FRANŢA 1 I.1 Activitatea Băncii Centrale a Franţei 1 I.2 Structura sectorului bancar în Franţei: evoluţii şi perspective 2 CAP. II. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PIETEI DE ASIGURARI ÎN FRANŢA 4 II.1. Structura pieţei de asigurări în Franţa 4 II.2 Perspectivele pieţei de asigurări în Franţa 6 II.3 Autoritatea franceză de Supraveghere a Asigurărilor... 7 CAP. III. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PIETEI DE CAPITAL ÎN FRANŢA 8 III.1 Caracteristicile pieţei de capital în Franţa 8 III.2 Statistici de tranzacţionare în cadrul EURONEXT PARIS 10 III.3 Autoritatea de supraveghere a pieţei valorilor imobiliare - CMVM 11 CONCLUZII 14 BIBLIOGRAFIE 15
CAP.I. Organizarea şi funcţionarea sectorului bancar în FRANŢA I.1. Activitatea Băncii Centrale a Franţei Principalele caracteristici ale sistemului bancar francez 2.1 Un sistem diversificat bancar Această diversitate se poate observa, având în vedere şase categorii de unităţi de credit astfel cum sunt definite prin lege bancar. Sistemul bancar francez este format din instituţii ale căror caracteristici sunt foarte diferite, în ciuda faptului că ele sunt guvernate de un cadru de reglementare comun. În primul rând, trebuie remarcat faptul că în Franţa, există unităţi care au un rol universal, cum ar fi băncile de reţea mare (Banque Nationale de Paris, Crédit Lyonnais, Société Générale), precum şi unităţi cu un rol mai special, specializat într-un anumit tip de client sau de activitate, cum ar fi companiile financiare (de exemplu, în sectorul de leasing). În al doilea rând, sistemul bancar francez are sedii pe plan internaţional, precum şi unităţi de dimensiuni medii sau chiar de mici dimensiuni, chiar dacă fuziuni efectuate în ultimii ani au redus numărul de grup din urmă. În al treilea rând, o mare varietate de situaţii există atunci când vine vorba de sponsori. În anumite unităţi, capital este deţinut de un număr limitat de acţionari şi membri; în altele care sunt cotate la bursă sau care au o stare de co-operative, de capital este, în schimb, foarte dispersată. Rezident publice sau private, sau de natura non-rezident al cotei-exploataţiei este, de asemenea, un personaj important distinctiv. Apoi, sistemul bancar francez este caracterizat prin coexistenţa a unităţilor care au un statut juridic foarte diverse: societăţi cu răspundere limitată şi parteneriate coexistă cu societăţile cooperative supuse unor norme diferite (caisses de Crédit Agricole (fonduri de credit agricol) reglementată de Codul rural , Banques sub rezerva populaires legii 1917, caisses de Credit Mutuel (fonduri mutuale de credit) care fac obiectul legii 1947 şi la hotărârea 1958), instituţii publice, unităţile non-profit (bănci de economii), etc În contextul actual, unul dintre factorii esenţiali pentru diferenţiere a unităţilor bancare în Franţa este de natura a sponsorilor. Acesta este un caz de o ruptură între, pe de o parte, bancile capitaliste, controlate de lor de acţionari şi cotate la bursa de valori, iar pe de altă parte, băncile reciprocă şi co-operative, deţinute de membri care sunt, de asemenea, clienţii lor şi care nu sunt cotate la bursă. În cele din urmă, diversitatea sistemului bancar pare să fie foarte mari la nivel economic: o tipologie foarte contrastat de bănci, întocmit în conformitate cu criteriile economice de către serviciile Comisiei bancare, este descrisă în secţiunea următoare. 2.2 Un sistem bancar dominat de trei reţele Sistemul bancar francez a fost anterior structurată în jurul a trei reţele majore sau a circuitelor: reţeaua banca AFB, că a băncilor mutuale şi co-operative şi reţeaua Trezoreriei cu Post Office şi Caisse des consignations depozite et (banca de stat care gestionează Naţională de Economii fondurilor de tip şi fondurile comunităţii locale). Biblig Rentabilitatea Bancile franceze au fost mai puţin profitabile decât colegii lor europeni înainte de criză, dar s-au bombardat mai puţin puternic de criza. de operare şi ROAA ROAE au fost mai mici decât cele ale colegilor în 2006, reflectând marjele înguste de interes şi mai puţină expunere la profitabile, dar riscante activităţi non-bancare tradiţionale. Cu o concurenţă acerbă între bănci, marjei nete a dobânzii de bancile franceze erodate la un nivel mai jos colegii lor. Ambele maluri franceză şi lor 5 European colegii înregistrat prabusesc performanţele operaţionale şi venitul net în 2008, cu profitabilitatea a băncilor europene de cotitură în timp ce negative pe care bancile franceze a rămâne în general uşor pozitiv. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că majoritatea băncilor franceze a câştigat încă profituri modeste în 2008. Figura 1. Rentabilitatea De adecvare a capitalului Adecvare a capitalului de reglementare a bancilor franceze a fost mai puternică decât cea a colegilor lor europeni înainte de criză, dar a pierdut treptat puterea relativă. În 2006, raportul de gradul I al băncilor franceze a fost de puncte de bază despre 100 de mai sus că a colegilor lor. La izbucnirea crizei din 2007 erodat tampoane pentru ambele maluri franceză şi colegii lor europeni. Cu eforturi masive de recapitalizare de stat în unele ţări în 2008, la marginea a poziţiilor de capital al băncilor franceze s-au redus şi convergente cu ceilalţi.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
