Modificări morfo-anatomice suferite de frunza viței de vie în timpul procesului de patogeneză

Introducere

Viţa de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană.

Este o liană, care atinge o înălţime de 35 m, cu coajă. Frunzele alternează, sunt lobate palmat şi au o lungime şi lărgime de 5–20 cm. Fructul este o boabă, cunoscut ca strugure; care la specia sălbatică are un diametru de 6 mm şi când se coace dobândeşte o culoare purpurie închis spre negru, cu o floare gălbuie; iar la plante cultivate este de regulă mult mai largă, de până la 3 cm lungime şi poate avea o culoare verde, roşie sau purpure.

PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICE ALE VIŢEI DE VIE

Necesitatea de a se obţine producţii ridicate, de bună calitate şi cu profit, ne determină să dirijăm creşterea şi rodirea viţei de vie prin multiple şi repetate intervenţii tehnice. Ele nu se pot executa fără cunoaşterea morfologiei şi anatomiei organelor viţei de vie. Aceleaşi informaţii privind particularităţile morfologice şi anatomice, asigură condiţiile de înţelegere şi aplicare a biotehnologiilor viticole, de sistematizare şi identificare a speciilor şi soiurilor de viţă de vie.

Criteriul morfologic permite o multitudine de clasificări, care se pot face pe baza caracterelor morfologice ale diferitelor organe.

Frunza fiind organul cel mai diversificat şi care poate fi folosită o lungă perioadă de timp la recunoaşterea soiurilor.

După lobarea limbului soiurile se împart în:

-soiuri cu limb întreg sau uşor trilobat;

-soiuri cu limb trilobat;

-soiuri cu limb 5 lobat si chiar 7 lobat

Particularităţi morfologice ale frunzei la viţa de vie

Frunza la viţa de vie este alcătuită din: limb, peţiol şi stipele.

Limbul este alcătuit din mezofil şi 5 nervuri principale, şi anume: nervura mediană; două nervuri laterale superioare; două nervuri laterale terţiare care sunt plasate pe nervurile inferioare, la aproximativ 1 cm de punctul peţiolar.

Particularităţi anatomice ale frunzei la viţa de vie

În funcţie transversală, limbul frunzelor prezintă mezofil şi nervuri de diferite ordine.

La mezofil se întâlnesc următoarele formaţiuni histologice: epiderma superioară (un singur strat de celule poligonale), ţesut palisadic (un singur rând de celule alungite, care conţin numeroşi grăunciori de clorofilă), ţesut lacunar (format din 4-7 rânduri de celule rotunjite între care rămân spaţii intercelulare)şi epiderma inferioară.

Caracterele generale ale principalilor agenţi patogeni care atacă viţa de vie

Frunza viţei de vie este atacată frecvent de următoarele categorii de agenţi fitopatogeni:

virusuri ce produc la viţa de vie boli numite viroze;

micoplasme ce produc la viţa de vie boli numite micoplasmoze;

ciuperci ce produc boli la viţa de vie numite micoze

Aspecte microscopice ale agenţilor patogeni la viţa de vie

Ciuperca Plasmopara viticola ce produce Mana viţei de vie

Ciuperca Unciunula necator ce produce Făinarea viţei de vie

Ciuperca Elsinoe ampelina ce produce Antracnoza viţei de vie