Observații privind variabilitatea normală și patologică a colesterolului ca parametru major al metabolismului lipidic

INTRODUCERE

Daca asistam la mari progrese in tehnologie, stiinta, nu acelasi lucru se poate spune despre pastrarea sanatatii, a calitatii mediului ambient. Poluarea excesiva a solului, aerului si apei, utilizarea unor adjuvanti sintetici in produsele alimentare a dus la generarea unor boli cu impact negativ asupra metabolismului. Excesele alimentare si stresul au influentat acest metabolism pe liniile sale cardinale, intre care si palierul lipidic.

“Mananc, deci exist” – reprezinta parafrazarea unui dicton celebru si, in acelasi timp un adevar fundamental: alimentatia este conditia indispensabila pentru existenta si dezvoltarea lumii vii.

Niciodata in istoria omenirii nu a existat o asemenea abundenta de alimente, ca in prezent. Niciodata omenirea nu si-a asigurat un nivel de trai atat de ridicat, de comod, supratehnicizat, ce a permis cresterea mediei de viata. Si totusi, ceva nu merge !

Cu toate ca sta in puterea noastra sa avem o alimentatie echilibrata, totusi alegem calea cea mai usoara, presarata cu tentatii culinare gustoase, dar nu prea sanatoase. Nu-i de mirare, atunci, ca statisticile consemneaza la nivel global cresterea alarmanta a numarului de supraponderali si obezi, precum si a incidentei bolilor generate de o nutritie dezechilibrata.

Fara indoiala, progresul- prin insasi definitia cuvantului- este ceva pozitiv, dar exista si reversul medaliei: multi dintre noi, prinsi in mirajul confortului si comoditatii generate de tehnologia avansata, se vor trezi prea tarziu, cand stilul de viata nesanatos a permis deja instalarea bolii.

Si totusi, nici atunci nu este totul pierdut! Trebuie doar sa invatam sa tinem cont de informatiile care abunda in domeniul alimentatiei sanatoase, sa le asimilam si sa incercam sa le punem in practica.

Excesul de lipide a dus la cresterea incidentei diabetului, a bolilor cardio-vasculare in proportii ingrijoratoare.

Un factor hotarator in diagnosticarea si tratarea acestor dezordini metabolice lipidice, il are si investigatia biochimica, care pune la indemana metode rapide de monitorizare a principalilor parametrii lipidici: lipidele totale, colesterolul si trigliceridele. In plus, logistica biochimica moderna a reusit si separarea unor fractiuni din acesti compusi.

In acest context, alegerea temei mele a vizat un aspect care evidentiaza o relatie intre variabilitatea acestor parametri in functie de varsta, sex, tipuri de maladii si gradul afectarii.

1.BIOSINTEZA COLESTEROLULUI

In organism, colesterolul este sintetizat pornindu-se de la precursori simpli. Tesuturile care detin primele locuri in ceea ce priveste productia de colesterol sunt: ficatul, intestinul, cortexul adrenalelor si glandele sexuale.

Substanta nervoasa este sediul unei sinteze active de colesterol, in timpul mielinizarii nervilor din ultima perioada a vietii intrauterine si imediat dupa nastere, si acest fond de colesterol este metabolic inert. Colesterolul sintetizat in testicule, ovare, adrenale este utilizat in situ pentru sinteza hormonilor specifici si nu participa la circuitul metabolic al colesterolului. Ficatul este furnizorul principal de colesterol plasmatic si este locul de tranzit al colesterolului din alte tesuturi. Locul al doilea il detine intestinul.

Materia prima pentru sinteza colesterolului este acetil-CoA, care poate fi obtinuta din glucide, grasimi, aminoacizi. Glucidele genereaza acetil CoA prin degradarea la acid piruvic, via secventa Embden-Meyerhof si decarboxilare oxidative a acestui metabolit; acizii grasi, prin beta-oxidare; aminoacizii prin dezaminare si remanierea catenelor ternare dau nastere la acetil-CoA. Grasimile, care dau cea mai mare cantitate de acetil-CoA, sunt materia prima principala pentru sinteza colesterolului.

Colesterolul cuprinde 27 atomi de carbon ce provin din resturile de acetil ale acetil-CoA. Pentru obtinerea unei molecule de colesterol se utilizeaza 18 molecule de acetil-Coa, in cursul biosintezei pierzandu-se 9 atomi de carbon. Biosinteza colesterolului poate fi impartita in mai multe.

1.1.METABOLISMUL COLESTEROLULUI

Colesterolul indeplineste in organism urmatoarele functii:

- in stare libera sau sub forma de esteri, participa la edificarea structurilor lipoproteice celulare si a lipoproteinelor solubile din plasma. Creierul, si in special substanta nervoasa alba este bogata in colesterol. Spre deosebire de alte tesuturi care cuprind esteri ai colesterolului, in substanta nervoasa se afla numai colesterol liber.Continutul in colesterol al creierului si nervilor creste in perioada de mielinizare, apoi ramane constant in tot restul vietii.