Piața Obligațiunilor Municipale în România - Prezent și Perspective

INTRODUCERE

Piata de capital reprezintă ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital -investitorii - către cei care au nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) si prin intermediul unor operatori specifici (societătile de servicii de investitii financiare).

Municipalitătile au contribut activ la dezvoltarea pieei de capital prin emisiunile de obligatuni derulate în scopul finantării unor proiecte la nivel de administratie locală. Nivelul redus al fondurilor de care dispun administratiile publice locale si imposibilitatea de majorare a taxelor locale, în scopul obtinerii unor venituri mai mari încasate de bugetele locale impun găsirea unor surse alternative de finantare pentru sustinerea proiectelor locale de investitii.

Care sunt sursele la care au acces municipalitătile pentru sustinerea proiectelor de investitii? Conform OG 45/2003 privind finantele publice locale, instrumentele datoriei publice locale la care au acces administratiile locale sunt: titlurile de valoare si împrumuturile de la bănci sau alte institutii de credit. Prin datoria publică locală se întelege, conform aceluiasi act normativ, obligatia generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unitătii administrativ-teritoriale.

Până în prezent 45 de municipalităi au apelat la împrumuturi obligatare pentru a-si finanta proiecte de infrastructură, modernizare, constructii, reabilitare. Piata românească de obligatiuni municipale a fost inaugurată în 2001, primele emisiuni apartinând municipalitătilor Mangalia si Predeal. De atunci piata de profil a înregistrat o crestere constantă devenind model pentru celelalte tări din sud-estul Europei.

Pe masură ce autoritătile locale s-au dezvoltat din punct de vedere financiar si conditiile economice au permis, emisiunile de obligatiuni municipale au crescut în valoare si maturitate.

În acest moment valoarea totala a obligasiunilor emise in România depăseste cu mult nivelul unor tări precum Ungaria sau Bulgaria.

Prezenta lucrare îsi propune ca obiectiv principal, să demonstreze că împrumuturile obligatare sunt mai avantajoase atât din punct de vedere al costurilor cât si al perioadei de rambursare comparativ cu împrumuturile bancare, că aceste instrumente sunt considerate de către emiteni un mod eficient de finanare a proiectelor de investitii iar de către investitori un instrument care oferă dobânzi superioare celor existente pe piata bancară si cu un grad de risc scăzut în comparatie cu actiunile de pe bursă.

Principala motivatie a alegerii temei este cunoasterea mecanismului care a dus la dezvoltarea vizibilă în doar câtiva ani a oraselor care au apelat la emisiuni de obligatiuni municipale, cunoasterea modului în care cetătenii unui oras pot ajuta la realizarea proiectelor de investitii. Principala metodă de cercetare a fost studiul aprofundat al prospectelor de emisiune, al materialelor scrise despre obligaiuni în general si obligatiuni municipale în special, abordarea conceptului de obligatiuni municipale făcându-se atât din punct de vedere al emitentilor – ca vânzători cât si din punctul de vedere al investitorilor – potentiali cumpărători, deoarece orice piată este formată din doi actori principali : ofertantii si cumpărătorii.

Lucrarea este structurată pe sase capitole si cinci anexe. Primul capitol este unul introductiv, fiind prezentate elementele generale ale obligaiunilor, elemente care se regăsesc si în componenta obligatiunilor municipale. Capitolul doi face referire la istoricul obligatiunilor municipale, baza legislativă si actorii pietei – emitenti si investitori. Capitolele trei si patru sunt capitole tehnice care analizează obligaiunile din perspectiva costurilor de finantare pentru emitenti, a conceptului de rating în general si a modelelor asociate obligatiunilor municipale, riscurilor asociate investitiei în obligatiuni, calculul pretului, rentabilitătii, a randamentului oferit investitorilor. Capitolul cinci cuprinde studiul de caz privind analiza comparativă a emisiunilor Predeal, Alba Iulia, Târgu Mures. Studiul de caz analizează care din cele trei municipalităti a realizat cea mai rentabilă emisiune de obligatiuni municipale, care municipalitate a fost cea mai credibilă din punct de vedere financiar, cine a oferit investitorilor randamentul cel mai ridicat, care obligatiune a fost cea mai tranzactionată la bursă. Capitolul sase cuprinde concluziile lucrării, perspectivele oferite de piata obligatiunilor municipale. Anexele sunt o completare a conceptelor teoretice din lucrare si a celor practice din studiul de caz – anexa 1 este un studiu de caz privind emisiunile de obligatiuni municipale pe parcursul celor sase ani de când a început derularea de emisiuni. Anexa 2 prezintă toate obligatiunile municipale care sunt listate la bursă, anexele 3 si 4 cuprind datele sintetizate în tabele care au fost folosite pentru calculul diversilor indicatori din studiul de caz. Anexa 5 - analiza SWOT, sintetizează punctele tari punctele slabe ale emisiunilor de obligatiuni municipale, conform modelului matricei SWOT.

Rezultatele obtinute sunt atât la nivel teoretic – cunoasterea conceptelor teoretice referitoare la procesul derulării emisiunilor de obligatiuni municipale, elementele tehnice, legislatia în domeniu, indicatorii de capacitate financiară – cât si la nivel practic – concluzii privind situatiile financiare ale municipalitătilor, ale prospectelor de emisiune, analiza randamentelor, evolutiile ratelor dobânzilor, ale pietei obligatiunilor în general.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA OBLIGATIUNILOR

1.1 Definirea si elementele obligatiunilor

O obligatiune ) este un titlu de valoare de credit pe termen lung. Ea reprezintă o datorie deoarece cumpărătorul obligaiunii împrumută de fapt emitentului obligatiunii, valoarea nominală. Certificatul, dacă există, este dovada relatiei debitor − creditor. Obligatiunea este un titlu de valoare deoarece, spre deosebire de un împrumut pentru masină sau pentru casă, datoria ca atare poate fi cumpărată si vândută pe piata deschisă.O obligatiune este un împrumut conceput pentru a fi cumpărat si vândut.El este prin definitie, pe termen lung. Pentru a fi denumit „obligatiune” (bond), el trebuie să aibă, în general, un termen mai lung de cinci ani.Titlurile de valoare cu scadentă sub cinci ani sunt în general, denumite bonuri (bills), bilete (notes) etc.

Elementele obligatiunilor sunt :

- Principalul reprezintă valoarea nominală totală a împrumutului, exclusiv dobânda aferentă, pe care emitentul se angajează să o ramburseze la scadentă sau anticipat sub forma unor transe periodice. Principalul poate avea valoare unică atunci când există o singură rambursare sau o valoare curentă în cazul unor rambursări anticipate.

- Cuponul (dobânda obligatiunilor) reprezintă suma de bani corespunzatoare dobânzii calculate pentru perioada cupon a obligatiunii, datorată periodic de către emitent detinătorilor de obligatiuni si la plata căreia acesta s-a angajat prin prospectul de emisiune. Obligatiunea cu cupon reprezintă acel tip de obligatiune prin care emitentul se obligă să plătească proprietarului o sumă de bani, la anumite intervale de timp, precum si să restituie la scadentă valoarea integrală sau ramasă a principalului.

- Perioada cuponului reprezintă intervalul de timp, exprimat în zile, cuprins între data de emisiune si data primului cupon sau intervalul de timp cuprins între data cuponului precedent si data cuponului curent.