Internetul este atǎt o oglindǎ cǎt şi o umbrǎ a lumii offine . (Dawson & Cowan 2004). Departe de a fi un mediu izolat , internetul oferǎ cadrul pentru ca cele mai multe dintre aspectele lumii reale sǎ fie reproduse electronic.In consecinţǎ , foarte puţine aspecte din spaţiul virtual nu au fundament sau element de referinţǎ real.(1) Definiţia Internetului cuprinde douǎ aspecte : 1. Internetul este o reţea de calculatoare la care origine işi poate conecta propriul calculator . 2. Internetul este , de asemenea o vastǎ comunitate de oameni care se conecteazǎ in reţea Dezvoltarea internetului se aflǎ in a patra etapǎ a dezvoltarii sale : - Prima etapǎ 1960 pânǎ la sfârşitul anilor 1980 ,reprezenta un secret bine pǎzit,utilizat de cǎtre o elitǎ cunoscǎtoare : oamenii de ştiinţǎ ai guvernului şi cercetǎtorii Departamentelor de Apǎrare şi Energie , Fundaţia Naţionalǎ de Ştinţǎ , precum şi cercetǎtorii universitari , in special cei din domeniile ştinţifiice. - A doua etapǎ ,din 1992 pânǎ in 1996 a vǎzut deschiderea Internetului spre publicul general .In aceastǎ perioadǎ , numeroşi ofertanţi de servicii au gǎsit noi cǎi de acces prin intermediul Internetului. - A treia etapǎ , din 1992 pânǎ in 1996 , a inceput cu crearea protocolului HTTP pe baza cǎruia s-a nǎscut World Wide Web-ul (WWW) şi motoarele de cǎutare . - A patra etapǎ este cea de dezvoltare , Internetul este pe cale sǎ devinǎun loc unde utilizatorii se organizeazǎ in comunitǎţi care coopereazǎ , colaboreazǎ şi ocazional concureazǎ. In perioada anilor 1992 şi pǎnǎ in 1996 a inceput creearea diferitelor motoare de cǎutare . “ Internetul este o resursǎ deosebit de utilǎ pentru studenţii şi specialiştii din domeniul socio-unam , indiferent cǎ este vorba de informaţii desapre piaţa globalǎ ori despre o piatǎ regionalǎ, naţionalǎ sau localǎ .”(2) Pentru a se gǎsi informaţiile care ne intereseazǎ din WWW se folosesc serviciile de cǎutare pe care inşuşi internetul le pune la dispoziţie.Trebuie spus de la bun inceput cǎ aceste servicii nu acoperǎ nici pe departe toatǎ Reteaua .Se apreciazǎ cǎ cele mai performante motoare de cǎutare acoperǎ cel mult o treime din aceasta. 1.apud Zenobia Niculiţǎ, 2010, p19. 2.Claudiu Coman”Informaticǎ aplicatǎ in ştintele sociale şi ale comunicǎrii”Editura Universitǎtii Transilvania din Braşov, 2010. p289. Universitatea Transilvania - Facultatea de Sociologie şi Comunicare 2.Motoare de cǎutare 2.1 Ce este un director de cautare? Directoarele de cǎutare fac parte din categoria celor mai utilizate instrumente de cǎutare Web . Intr-o ierarhie de diverse domenii şi subdomenii , ele reprezintǎ un anumit numǎr de site-uri Web descrise prin câteva informaţii foarte precise. Instrumentele sunt utilizate pentru gǎsirea unui site specific care vorbeşte despre o temǎ datǎ.Sunt foarte eficace in gǎsirea informatiilor de tip general pentru cǎ descriu serviciile respective doar in câteva minute. 2.2Ce este un motor de cǎutare ? Motor de cǎutare – este un server care navigheazǎ singur pe Internet şi captureazǎ titlul, cuvinte cheie şi continutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile gǎsite sunt înregistrate apoi intr-o baza de date. In momentul in care un utilizator cautǎ intr-un motor de cǎutare dupa o anumitǎ fraza sau un cuvint, motorul de cǎutare se va uita in aceasta bazǎ de date şi in funcţie de anumite criterii de prioritate va crea o listǎ de rezultate pe care o va afişa sub formǎ de rezultat. Proiectarea unui motor de cătare este o provocare. Motoarele de căutare indexează zeci sau chiar sute de milioane de pagini web, implicând un număr echivalent de termeni distincţi. Acestea raspund la zeci de milioane de întrebări în fiecare zi. Deşi importanţa acestor motoare de căutare pe web este mare, totuşi ele nu au constituit subiectul unei cercetǎri academince amǎnunţite. În plus, datorită gradului rapid de avansare a tehnologiei şi dezvoltării continue a web-ului, metoda de creare a unui motor de căutare este foarte diferită de cea folosită acum trei ani. Această lucrare oferă o descriere amanunţită a motorului de cautare. În afara problemelor de măsurare a capacităţii motoarelor tradiţionale de căutare până la a putea suporta o cantitate importantă de date, există noi provocări tehnice corelate cu utilizarea informaţiilor adiţionale prezente în hipertext, cu scopul producerii de rezultate mai bune . Lucrarea de faţa pune aceasta întrebare, cum să construieşti un sistem practic de măsurare care poate folosi informaţia adiţională din hipertext. De asemenea, luăm în considerare modul de tratare efectiv al colecţiilor de hipertext, care nu pot fi în întregime controlate şi unde fiecare este liber să publice ceea ce doreşte.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
