Combinațiile complexe polinucleare

I.Definitie

Combinatiile complexe polinucleare se caracterizeaza prin prezenta a doi sau mai multi ionimetalici centrali, legati intre ei direct sau prin intermediul unor atomi sau grupe funcionale de atomi,care functioneaza ca punti.

II.Denumirea combinatiilor polinucleare

Pentru denumirea acestor combinatii,se folosesc aceleasi reguli ca si pentru complecsii obisnuiti,cu completarea in sensul ca se face precizarea puntii. Se indica intai puntea si dupa aceea se desemneaza moleculele neionogene si resturile acide, care intra in compozitia ionului complex. Puntea se indica precedand grupele care formeaza puntea cu litera greceasca μ , care se citeste direct inaintea grupei si de care se leaga printr-o liniuta. Puntile au uneori denumiri speciale ca, de exemplu -O- “oxo”, -O-O- “peroxo”, - OH. “ol”. Mai multe punti de acelsi fel se noteaza cu di-,tri-. Se face o deosebire intre μ-sulfide (-S-S-) si disulfide (doua punti –S-.

〖〖[(NH〗_3)〗_5 Co-〖NH〗_2-.Co(〖〖NH〗_3)〗_5]X_5

-μ amino-decamminodicobalt(IV)cobalt(III)

[(〖H_3 N)〗_5 Co-OH-.Cr(〖〖NH〗_3)〗_5]X_5

-μ-ol-decamminodicrom(III) sau μ-hidroxobispentamminocrom(III).

Grupa hidroxilica se numeste diferit dupa functia pe care o are in combinatiile complexe. Poate fi numit punte ol intre doi atomi centrali cand oxigenul este legat coordinative saturat -Me-OH-Me-. Combinatia cu grupa ol nu mai are deloc character alcalin. Poate fi numita apoi hidroxo, cand este legat numai prin valenta principal la un singur atom central, avand rol de grupa coordinate in sfera I , si in acest caz da un caracter slab alcalin combinatiei. Caracterul alcalin este datorat faptului ca in grupa hidroxo oxigenul este coordinative nesaturat, avand numarul de coordinare 3. Acest character nesaturat se dovedeste prin tendinta grupelor hidroxo de a trece in grupa acvo , aditionand protoni din solutie.

III.Preparare

Reactiile care duc la formarea combinatiilor polinucleare sunt foarte variate. Cele mai importante sunt reactiile de condensare si oxidare. In aceasta reactive , grupa ol poate aditiona H si trece in grupa acvo.

-μ amino-decamminodicobalt(IV)cobalt(III) , prin incalzire cu un amestec de HCl si H_2 〖SO〗_(4 ), se descompune in doi complecsi:

〖〖[(NH〗_3)〗_5 Co-〖NH〗_2-.Co(〖〖NH〗_3)〗_5]X_5+ HCl + H_2 〖SO〗_(4 )→

〖〖[(NH〗_3)〗_5 Co〖NH〗_3] X_5+ 〖〖[(NH〗_3)〗_5 CoCl]X_5

In acest caz , grupa amino se comporta ca sic ea ol, aditionand un hydrogen si trecand in grupa 〖〖(NH〗_3)〗_.

IV.Tipuri de combinatii complexe

Combinatii complexe polinucleare cu punti

Pe baza primului criteriu , combinatiile complexe polinuclearepot fi inbunatatite in combinatii bi- , tri- , tetra- si in general polinucleare.

Dupa cel de al doilea criteriu, aceste combinatii pot fi inbunatatite in combinatii complexe polinucleare cu una, doua sau trei punti.

Numarul limitat de posibilitati din acest punct de vedere se poate explica pe baza modelului octoedric.Astfel , o singura punte corespunde legarii celor doua octoedre prin intermediul unui varf, doua punti corespund unei muchii commune iar trei punti unei fete comune.

Diversitatea mare a combinatiilor complexe polinucleare de acest tip poate rezulta si din varietate de grupari care pot functiona ca punte.In mod frecvent , in combinatiile polinucleare , acest rol poate fi indeplinit de grupari ca :

-OH (hidroxo) 〖Cl〗^- (cloro)

-O- (oxo) CH_3 COO^- (aceto)

-O_2- (peroxo) 〖NO〗_2^- (nitrito)

-〖NH〗_2- (amino) 〖SO〗_4^(2-) (sulfato)

-NH- (imino) RCOO^-

In cele ce urmeaza vor fi descrise cateva dinre cele mai representative combinatii complexe polinucleare apartinand diverselor tipuri mentionate mai sus ,