Operații hidrodinamice

Cuprins proiect Cum descarc?

1. Introducere 3
2. Notiuni generale despre proteinele microbiene 4
2.1 Surse conventionale de proteine si proteine de biosinteza 4
2.2 Avantajele si dezavantajele utilizarii microorgansimelor ca sursa de proteine 5
2.3 Considerente ce stau la baza alegerii substratului pentru productia de bioproteine 7
2.4 Selectionarea microorganismului pentru obtinerea bioproteinelor pe substrat de metanol 8
2.5 Aspecte biochimice ale cresterii microorganismelor pe substrat de metanol 10
2.6 Generalitati privind sterilizarea mediului si a aparatelor 12
2.7 Procesul de fermentatie 13
3. Descrierea procesului tehnologic 21
3.1 Prepararea sarurilor 21
3.2 Prepararea mediului 21
3.3 Sterilizarea si racirea mediului 22
3.4 Inocularea 22
3.5 Sterilizarea aerului 22
3.6 Fermentarea 22
3.7 Separarea produsilor de fermentatie 23
3.8 Uscarea bioproteinei 23
3.9 Ambalarea 23
4. CALCULE 27
5. Concluzii: 36
6. Referinte bibliografice: 37

Extras din proiect Cum descarc?

1. Introducere
Microoganismele au jucat dintotdeauna un rol important in prepararea alimentelor de fermentatie si a bauturilor.
Timp de multi ani agentiile internationale ale sanatatii, alimentatiei si agriculturii au mediatizat criza mondiala de proteine. in tarile dezvoltate a crescut cererea pentru proteine de inalta calitate, odata cu imbunatatirea conditiilor de viata, pe cand in tarile in curs de dezvoltare populatia a devenit excesiv de numeroasa, iar capacitatea de a asigura productia alimentelor a fost depasita.
Productia de proteine monocelulare a fost propusa ca o sursa alternativa de proteine, care ar putea suplimenta sursele conventionale in vederea fabricarii hranei pentru animale. Dezvoltarea acestui proces a avut loc in particular in Europa, URSS, Japonia, Orientul Mijlociu si Africa de Nord , unde agricultura nu putea asigura materia prima cu continut proteic ridicat, dar exista cererea pentru aceasta.
Biomasa microbiana a fost adesea utilizata in scopuri nutritionale chiar inaintea celul de-al Doilea Razboi Mondial. Era insa vorba de cultivarea unui numar relativ mic de drojdii, in conditii de intelegere limitata a contributiei lor nutritionale si a problemelor implicate. Germanii au fost primii care au apreciat ca surplusul de drojdie ramas dupa fermentatia alcoolica pentru producerea berii poate fi utilizat ca si hrana pentru animale. Aceasta experienta s-a dovedit a fi utila in Primul Razboi Mondial, cand Germania a fost supusa unui blocaj economic, fiind nevoita sa isi inlocuiasca aproximativ 60% din necesarul de proteine cu drojdii umede sau uscate. Astfel, ,,drojii minerale" cultivate intr-un mediu semidefinit continand saruri de amoniu erau utilizate ca si hrana pentru pui si vaci. Interesul pentru drojdii s-a extins usor si in SUA si Marea Britanie.
In anii ce au urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial interesul in productia biomasei microbiene nu a crescut in mod deosebit, cele mai multe tari fiind interesatein a-si asigura readucerea surselor alimentare traditionale. Utilizarea proteinelor monocelulare ca hrana a inceput sa capete iar importanta spre sfarsitul anilor 1950. Contextul era insa diferit: erau deja disponibile mai multe informatii in legatura cu nutritia umana si animala, era deja cunoscuta problema lipsei alimentatiei si extinderea rapida a acestei probleme.
Forta motoare a dezvoltarii proiectelor de sinteza a bioproteinelor isi are originea in conditiile economice si sociale globale din anii 1960. in anii 1970 si inceputul anilor 1980 a existat un avans tehnologic considerabil in ceea ce priveste procesele de biosinteza.
Primele incercari de proiectare a unei instalatii de obtinere a proteinelor de biosinteza a avut loc in anii 1960. Economiile europene erau in perioada de refacere de dupa razboi, iar cresterea prosperitatii a dus la cresterea consumului de carne, care fusese rationalizat in multe tari pe perioada razboiului. 
Nevoia pentru alimente si nutreturi alternative era clara, iar in Marea Britanie si alte zone combustibilii pareau o resursa ieftina si imbelsugata pentru a fi utilizata in acest sens. in 1971 preturile pentru tona de peste si soia erau de 200$ si respectiv 100$. Cresterea preturilor combustibililordin 1973 a condus la cresterea acestor preturi pana la 550$ si respectiv 300$. Pentru asemenea preturi ale alimentelor de baza, s-a considerat oportuna producerea de proteine monocelulare.
Utilizarea potentialului ridicat de productivitate a microroganismelor in vederea obtinerii biomasei depinde de tipul, disponibilitatea si pretul materiei prima, standardul procesului tehnologic si de compozitia si calitatea produsului final.
2. Notiuni generale despre proteinele microbiene
2.1 Surse conventionale de proteine si proteine de biosinteza
Animalele, inclusiv oamenii, nu isi pot sintetiza toti aminoacizii de care au nevoie, de aceea este necesara introducerea acestora prin alimentatie. Acesti aminoacizi sunt denumiti ,,esentiali".
Sursele conventionale de proteine sunt cerealele, carnea animalelor, laptele si ouale. Proportiile in care aceste proteine sunt consumate in diferite parti ale globului sunt variabile. Factorii care au contribuit la existenta acestor diferente intre zonele globului includ istoria, clima, cultura si aspectul financiar. Oamenii au fost nevoiti sa consume mancarea disponibila local, in functie de conditiile de mediu. Cu timpul insa au existat diferite influente culturale care au contribuit la preferinte pentru anumite tipuri de alimente.
Sursele conventionale de proteine ridica totusi destul de multe probleme. Recoltele sunt dependente de un anumit climat si in cele mai multe tari terenurile arabile sunt deja exploatate la maxim. Rezervele de pesti din oceane sunt in continua diminuare. in tarile unde carnea este principala modalitate de asigurare a necesarului de proteine, exista numeroase controverse legate de faptul daca grasimile introduse odata cu proteinele sunt sanatoase sau nu, daca este justificata sau nu tinerea animalelor in conditii captive si omorarea acestora pentru asigurarea alimentatiei.
Dezvoltarea organismelor monocelulare (bacterii, drojdii, fungi) pe medii de cultura continand surse de carbon, zaharuri, saruri minerale duce la obti nerea proteinelor, aminoacizilor, oligozaharidelor, acizilor nucleici, nucleotidelor, vitaminelor, lipidelor etc. In acest fel, biomasa rezultata de la fermentatia drojdiilor, levurilor si a fungilor constituie o sursa potentiala de compusi organici valorosi, care nu se pot obtine prin metode conventionale.
Compozitia biomaselor obtinute pe diverse substraturi este prezentata in tabelul II-1, din care rezulta ca in toate cazurile continutul de proteine reprezinta peste 50 % din substanta uscata obtinuta prin biosinteza.

Fisiere în arhivă (1):

 Operatii hidrodinamice.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  Gabriela-Olimpia Isopencu, Operatii Hidrodinamice -  Curs, UPB, 2020
-  Octavian Floarea si colab. , Operatii si utilaje in industria chimica, Bucuresti, 1980
-  Richard Turton, Richard C. Bailie, Wallace B. Whiting, Joseph A. Shaeiwitz, Debangsu Bhattacharyya, Analysis, Synthesis, and Design of Chemical Processes, Fourth Edition, 2012
-  https://www.directline.ro/images/pdf/Catalog-tevi-rotunde.pdf
-  Gabriela-Olimpia Isopencu, Suport proiect, UPB, 2020