Aspecte privind evaluarea biodisponibilitatii substanțelor organice în sol, în vederea estimării riscului asupra sănătății umane

Datorită capacităţii sale de a întreţine viaţa plantelor, definită ca fertilitate, solul constituie principalul mijloc de producţie în agricultură cu caracter regenerativ. În cazul unei utilizări raţionale, solurile nu se consumă într-un ciclu de producţie, ci îşi păstrează fertilitatea naturală şi chiar se poate ameliora căpătând caracteristici şi calităţi noi.O bună gestionare a resurselor de sol din ţara noastră nu este posibilă decât dacă sunt cunoscute însuşirile solului, ca mediu fizic de viaţă al plantelor, în strânsă corelaţie cu condiţiile naturale concrete în care s-a format şi a evoluat. Această lucrare urmăreşte prezentarea unei imagini generale despre modul de formare şi despre caracteristicile solului în contextul problemelor actuale de utilizare a lor în diferite scopuri.

Amplasamentul obiectivului analizat

Amplasamentul obiectivului evaluat, S.C. “MITTAL STEEL” S.A. Roman, este situat în Şoseaua Roman – Iaşi km. 333, cu sediul social în Str. Ştefan cel Mare nr. 246, Roman, jud. Neamţ, în bazinul hidrografic Siret, între satele Cordun şi Simioneşti şi linia CF Roman – Suceava, în zona limitrofă a localităţii Roman, la 5 km nord . Cota absolută a amplasamentului platformei este de +208,60 m deasupra Mării Negre, ceea ce îi asigură protecţia împotriva inundaţiilor de 1:1000.

Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafaţă de 1629031 mp din care:

- suprafaţă construită = 508376 mp;

- suprafaţă în incintă total = 953253 mp;

- suprafaţe în afara incintei = 167402 mp;

- haldă şlam şi reziduuri = 37 500 mp;

- spaţii verzi = 75 000 mp.

Teritoriul unde este amplasată societatea face parte din Platforma Moesică, situându-se în partea de Sud-Est a acesteia, în culoarul Moldova – Siret, partea sudică a gruiului Romanului. Culoarul Moldova – Siret reprezintă 12% din suprafaţa judeţului şi este alcătuit din luncile celor două râuri şi mai multe nivele de terasă.

Morfologia regiunii se caracterizează prin ampla dezvoltare a reliefului fluvial sub forma teraselor de fund vale, teraselor de versant şi a teraselor de confluenţă. Această zonă este încadrată din punct de vedere al altitudinii în ecartul 185 – 225 m. Albia minoră a râului Moldova are un curs meandrat datorită aportului mare de aluviuni.

Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane din zonă

Apele subterane din zonă, după natura lor se împart în două categorii :

-Ape descendente situate în orizonturile superioare ale scoarţei terestre , sunt în

directă legătură cu apele de la suprafaţă şi cu precipitaţiile atmosferice. Ele pot fi ape freatice, localizate în orizontul acvifer de suprafaţă şi ape suprafreatice, situate deasupra celor freatice şi cu caracter temporar.

-Ape ascendente de adâncime prinse în orizonturi acvifere mai de adânc, între strate

impermeabile şi deci captive, intră în legătură cu apele de suprafaţă într-un timp mai îndelungat. Împrospătarea lor se face în cicluri multianuale, seculare, sau în unele cazuri în perioade geologice.

Apele de adâncime sunt conturate îndeosebi în zonele sedimentare extracarpatice, au un caracter escensional, artezian, iar adâncimea lor variază de la câteva sute de metri până la multe mii. Apele freatice din zona subcarpatică şi dealurilor piemontane, datorită condiţiilor climatice favorabile şi depozitelor fiabile extinse, au un debit foarte bogat. Adâncimea mare însă a orizonturilor acvifere, pe care văile nu ajung să le intersecteze, fac ca aportul acestora la alimentarea râuri lor să fie mic.

Apele freatice din zona câmpiei, unde predomină la suprafaţă depozitele loessoide şi mâluri au debite bogate, ceea ce constituie adevărate rezerve pentru alimentarea râurilor în perioada scurgerii minime.

Apele subterane de pe teritoriul comunei Cordun se împart în ape subfreatice şi ape freatice. Apele subfreatice au un caracter temporar şi o distribuţie aspaţială insulară, fiind puternic influenţate de variaţiile sezoniere ale climei, acumulându-se în formele de relief negative. Apele freatice formează un areal continuu fiind situate la diferite adâncimi cuprinse între 2 şi 5 m, alimentarea acestora realizându-se atât prin aport pluvial, cât şi prin infiltraţii laterale din albia minoră a pârâului Moriişi a râului Moldova. Apa subterană, ca pânză freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa 2-5m, nivelul apelor subterane variind şi funcţie de regimul pluvial.