Design-ul, sinteza și analiza structurală a unor noi melamine dendritice chirale cu unități periferice de tip serinol-aminoacetalice

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Prezentul Proiect de Cercetare isi propune sa defineasca si sa detalieze obiectivele propuse mai departe (O1-3), utilizand umatoarele cuvinte cheie:
Serinoli: 2-(amino)propan-1,3-dioli C-substituiti; reprezentantii seriei sunt comerciali si relativ ieftini (Schema 1).
SER-NH2
A- E 2-aminopropan-1,3-diol Denumire triviala
R1 R2 
S H H Serinol 
Serinoli C-2-substituiti 
A H Me "Methylserinol"
B H Et "Ethylserinol"
C H CH2OH TRIS, THAM
Serinoli C-1-substituiti 
D Ph H (1S,2S)-"Threo-phenylserinol"
E p-NPh H (1S,2S)-"Threo-p-NitroPhenylserinol"
Schema 1
Dendronii si dendrimerii sunt compusii macromoleculari cei mai investigati din subclasa polimerilor dendritici. Astfel, in ultimul deceniu, au aparut peste 5000 de articole si monografii care se refera la aceasta clasa unica de polimeri cu structura riguros controlata. 
In mod ideal, dendrimerii (Gr. Dendri: tri-ramificat si meros: parte a...) sunt macromolecule organice perfect monodisperse, cu o arhitectura tridimensionala regulat si inalt ramificata, obtinuti prin sinteza iterativa, fiecare etapa ducand la introducerea unei amplificari structurale. Spre deosebire de polimerii clasici, dendrimerii sunt supramolecule unic centrate, continand trei tipuri de componente structurale: unitatea centrala (linker central) inconjurata repetitiv, de straturi de unitati identice si ramificate (noduri) terminand cu grupe functionale periferice (grupe de suprafata). Numarul de straturi care contin nodurile indica numarul de generatii ale dendrimerului Gn, n >= 1.
Linker este unitatea structurala de legatura intre nodurile care apartin la doua generatii succesive .
Sinteza iterativa reprezinta modul repetitiv de obtinere a dendrimerilor, in etape succesive. Sinteza unui dendrimer implica doua tipuri fundamentale de strategii de asamblare ierarhica:
i) Divergenta (pornind de la centru, linker central, metodele Newkome si Tomalia) [1]
ii) Convergena (pornind de la grupele de suprafata, metoda Frechet) [2]
Actual, strategia convergenta este mai larg utilizata deoarece foloseste precursori clar elucidati din punct de vedere structural, numiti dendroni, evitandu-se, astfel, aspectele statistice care, in cazul metodei divergente, ar putea interveni dupa o anumita complexitate structurala a dendronului.
Potrivit datelor de literatura, se cunosc cateva exemple de utilizare a serinoluluir S (cap de serie) (Schema 1) ca si element de constructie dendritica (core, linker sau grupe periferice) [3].
Toti serinolii A-E (Schema 1) sunt comerciali si se cunoaste utilizarea lor in sinteze iterative pentru obtinerea de molecule amplificate, dendrimeri [4]. Astfel, TRIS a fost primul serinol care a fost incorporat in structuri dendritice jucand toate rolurile (core, linker sau grupe periferice) [5].
Obiectivul 1
?Studiul reactivitatii iterative a unor 5-amino-1,3-dioxani ai p-nitrofenilserinolului (ancorare axiala) fata de clorura de cianuril in tandem cu serinolii C-2-substituiti. Noi melamine chirale dendritice cu grupe periferice hidrofob vs. hidrofile.?
In cadrul acestui obiectiv, materiile prime in obtinerea melaminelor chirale dendritice tinta sunt (4S,5S)-5-amino-4-(p-nitrofenil)-1,3-dioxanul 1a, (2R,2?R,4S,4?S,5S,5?S)-5-amino-5?-(dimetilamino)-4,4?-bis(4-nitrofenil)-2,2-bi-1,3-dioxanul 1b (Schema 2) si serinolii C-substituiti A-C (Schema 1)
Simbol 1a: H2N-DX Simbol 1b: Me2N-DX-DX-NH2
Schema 2
Se cunoaste faptul ca amino-1,3-dioxanii 1a, b se pot obtine prin acetalizarea directa a enantiomerului (1S,2S) al p-nitrofenilserinolului E (Schema 1) in mediu de acid sulfuric concentrat (?acetalizare sulfurica?) potrivit unei metologii originale in grupul nostru [6], sinteza p-nitrofenilserinolului N-substituit Ib s-a realizat dupa o reactie de tip Leuckart-Wallach [16].

Fisiere în arhivă (1):

 Design-ul, sinteza si analiza structurala a unor noi melamine dendritice chirale cu unitati periferice de tip serinol-aminoacetalice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. a) Fazekas, M.; Pintea, M.; Lameiras, P; Lesur, A.; Berghian, C; Silaghi-Dumitrescu, I.; Ple, N.; Darabantu, M. Eur. J. Org. Chem., 2008, 2473- 2494; b) Darabantu, M.; Mager, S.; Puscas, C.; Bogdan, M.; Cotora, E.; Ple, G.; Bratu, I. Rev. Rom. Chim. 1994,39, 955- 965; c) Darabantu, M.; Mager, S.; Puscas, C.; Bogdan, M, Ple, G.; Cotora, E.; Kovacs, D. Rev. Rom. Chim. 1995, 40, 453- 461; d) Darabantu, M.; Mager, S.; Puscas, C.; Bogdan, M, Ple, G.; Cotora, E.; Kovacs, D. Rev. Rom. Chim. 1995, 40, 907- 915; e) Darabantu, M.; Maiereanu, C.; Ple, G.; Berghian, C.; Condamine, E.; Ramondenc, Y. Heterocycl. Commun. 2001, 7, 593- 596; f) Darabantu, M.; Ple, G.; Mager, S.; Puscas, C.; Cotora, E. Tetrahedron 1997, 53, 1909- 1922
2. Pintea, M.; Fazekas, M.; Lameiras, P.; Cadis,I.; Berghian, C.; Silaghi-Dumitrescu, I.; Popa, F.; Bele, C.; Ple, N.; Darabantu, M. Tetrahedron, 2008, 64(37), 8851- 8870
3. Tomalia, D.A. Aldrichimica Acta, 2004, 37(2), 39- 57