Comerțul cu condimente

Introducere

În trecut, se credea că condimentele aduc noroc în dragoste sau vindecare grabnică celor care le foloseau. Multe condimente - cum ar fi piperul sau vanilia - valorau greutatea lor în aur, iar acest lucru a dus la numeroase conflicte între diferite popoare pentru găsirea celui mai bun furnizor sau a celei mai bune rute de mirodenii.

Dar ce sunt, de fapt, condimentele? Substanțe de natură minerală ori vegetală, sau un preparat din acestea care, adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare, le conferă un gust sau o aromă specifice, contribuie la conservarea acestora, precum și la stimularea apetitului și a digestiei.

Aromate, parfumate, colorate, iuți sau dulci, amare sau acre, în pulberi sau semințe, frunze sau scoarță de arbuști, flori sau muguri, condimentele și mirodeniile au fost întotdeauna căutate și apreciate, indiferent de tradițiile culinare ale popoarelor care le foloseau. Fie că au fost folosite în bucătarie, fie în medicina populară, ori doar că au parfumat încăperile și trupurile, mirodeniile au avut un mare rol în dezvoltarea economică, în istoria și în cultura multor popoare. Nu e de mirare că au rămas și în vocabular, prin expresii de tipul “ca sarea în bucate”, “e sarea și piperul ”.

Între trecut și prezent

Încă din anul 3500 î.Hr., vechii egipteni foloseau condimentele pentru aromatizarea mâncărurilor și la prepararea cosmeticelor și a loțiunilor cu care își îmbălsămau morții. Ei credeau că spiritul se întoarce în corpul celui decedat, așa încât corpurile faraonilor, ale reginelor și ale altor nobili erau mumificate și îngropate alături de bogății și comori lumești, dintre care nu lipseau niciodată mirodeniile.

Din Biblie aflăm că Regina din Saba a călătorit din țara ei natală, Etiopia, pentru a-l vizita pe Regele Solomon, în Ierusalim, și că a fost impresionată de înțelepciunea și bogăția acestuia care, printre altele, provenea atât din comerțul cu condimente, cât și din darurile în mirodenii și condimente pe care le primea: “toți cei care îl căutau pentru a-i asculta vorbele înțelepte aduceau cadouri scumpe și întotdeauna și condimente”. (Regii, 10:25)

Istoria lui Iosif e de asemenea legată de comerțul cu condimente. Frații lui geloși s-au hotărât să-l ucidă, “dar un grup de ismaeliți coborau din Gilead cu cămilele lor, cărând condimente, balsam și mir și ducându-le spre Egipt.” Frații l-au vândut pe Iosif pentru 20 de arginți și s-au întors la tatăl lor, Iacov, cu haina pătată de sânge. Iacov a fost bolnav de durere. În cele din urmă, Iosif a devenit slujitor al curții cu rang foarte înalt. Talentul lui de a interpreta visele faraonului a salvat țara sa adoptivă de foamete. Mai târziu, a avut imensa satisfacție de a vinde porumb fraților săi, care nu l-au recunoscut. Ei i-au adus, în schimb, daruri cuvenite precum balsam, miere, condimente, mir, nuci și migdale.