Evaluarea calității vinului roșu

Introducere

In regiunile care astazi formeaza spatiul romanesc, vita de vie crestea salbatica, in urma cu mii de ani. Specia Vitis Silvestris, autohtona in padurile de stejar subcarpatice, a fost baza celebrei vite dacice. De altfel, cu 700 de ani inaintea erei crestine, documente antice informeaza ca agathirsii, populatie care traia in tinuturile de sus ale Vaii Muresului era renumita prin vii intinse.

Istoricul Gustave Glotz remarca, inca din anul 1925, in volumul "Civilisation Egeenne": "Cu mult inainte de a fi consacrata era lui Dyonysos, vita de vie a format bucuria popoarelor preistorice". Chiar traditiile mitologice ale Greciei antice atribuie tracilor si pelasgilor introducerea vitei de vie in Hellada. "Razboinicii greci s-au dus in Thracia sa gaseasca vinul", se spune intr-un vers din Iliada lui Homer.

Vinurile romanesti au fost intotdeauna cautate in Europa, ca de altfel si tescovina (tighirul). Dimitrie Cantemir noteaza ca din Moldova, vinurile romanesti ajungeau pana in Tarigrad, Varsovia si Viena, iar cele din Muntenia, in Turcia si Egipt. Vinurile de Cotnari, Magura, Piatra si Nebuna erau cotate aidoma cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein si Bourgogne. Insusi Napoleon, imparatul Frantei, prefera vinul de Cotnari.

Lucrarea de fata isi propune evaluarea calitatii vinului rosu. Am ales acest produs deoarece este o bautura rafinata, plina de eleganta, ce aminteste de o indeletnicire importanta in trecutului poporului roman. Spaţiul geografic românesc a fost în mod traditional cel mai mare producator de vinuri din Europa, dupa cele 3 mari puteri viticole: Franţa, Italia şi Spania.

Capitolul 1: Caracterizarea generala a vinului din struguri rosii

1.1. Prezentarea vinului

Vinul (din latina:vinum „vita”) este o bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolică totala sau partiala a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisa. Singura aromatizare acceptata este cea datorata contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se pastreaza.

Nu se pot numi „vinuri” bauturile obţinute prin fermentatia unor fructe, flori sau din alte ingrediente, de exemplu vin de soc, prin cuvantul vin intelegandu-se intotdeauna vin de struguri.

Productia vinului a inceput in Egiptul Antic, cand egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar ca sucul fermentat sau vinul se pastreaza bine. Ei aveau probleme, de asemenea, cu apa de baut, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se imbolnaveau. Mai tarziu, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolica, intrucat era folosit la oficierea sfintei liturghii.

Dupa modelul clasificarii stiintifice merceologice, acceptat in mare masura pe plan international, vinul se incadreaza in grupa a-4-a si anume: “Produse gustative: condimente, stimulente, bauturi nealcoolice si alcoolice”. Consum de vin este unul moderat, in mod normal in timpul meselor – nu mai mult de 1 -2 pahare pe zi pentru barbati si 1 pahar pe zi pentru femei. In recomandarile recente pentru sanatatea publica, vinul este considerat optional si ar trebui evitat in timpul sarcinii sau atunci cand pune sanatatea individului in pericol.

Vinurile se clasifica dupa:

- culoare

- continut in alcool (vinul are intre 8,5-15% alcool)

- continut in zahar (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce)

- efervescenta

Lucrarea noastra isi propune analizarea vinurilor din struguri rosii, care pot si subclasificate in superioare si de consum curent.

1.2 Materii prime utilizate in obtinerea vinului

Strugurii reprezinta principala materie prima de obtinere a vinului. Acestia au proprietati dietetice si curative, reprezentand un produs alimentar valoros. Astfel, 1 kg de struguri echivaleaza dupa valoarea nutritiva cu 1,5 kg mere, 2 kg piersici, 3 kg portocale, iar 1 1 suc de struguri - cu 1,7 1 lapte de vacă, 0,6-0,7 kg de carne, 1 kg peşte, 0,3 kg brânză, 0,5 kg paine, 5-8 oua, 1,2 kg cartofi, 3 kg roşii. Strugurii contin diferite vitamine: A, B, C, P, PP, diferiti acizi organici, saruri minerale si aproape toate elementele din sistemul periodic. Stugurii sunt formati din ciorchini(3-7%) si boabe. Boabele sunt alcatuite din pielita (7-11%), miez (85-90%) si seminte (3-5%).